„Declaratia de apartenenta” va fi documentul ce poate fi obtinut de catre romanii stabiliti in afara granitelor. Este una din noutatile legislative ce asteapta votul parlamentarilor romani de la Bucuresti. Posibilitatea recunoasterii apartenentei la cultura romana este prevazuta in proiectul legislativ referitor la romanii din strainatate. Documentul va fi eliberat de catre misiunile diplomatice ale Romaniei. O alta initiativa in planul politicii externe este si infiintarea Colegiului Consultativ al Romanilor, iar pentru o mai buna comunicare si colaborare cu romanii din strainatate, in acest an, la Bucuresti, sub egida Ministerului Afacerilor Externe se va organiza, in premiera, Conferinta Comunitatilor Romanesti din Europa. Este important de mentionat ca aceasta actiune nu este acelasi lucru cu Forumul Romanilor de Pretutindeni. Potrivit informatiilor primite de la MAE, pe viitor astfel de conferinte vor fi organizate si pentru romanii de pe alte continente. O alta prevedere legislativa de care se vor bucura milioane de romani din afara granitelor este votul prin corespondenta. Ei vor avea posibilitatea sa-si exprime optiunea de vot fara a fi obligati sa mai strabata zeci de kilometri, uneori sute, pana la cea mai apropiata sectie de votare. „Romanii din afara granitelor trebuie sa aiba posibilitatea sa voteze ca si ceilalti romani din tara. Distanta mare pana la sectiile de votare, organizate la sediul misiunilor diplomatice, reprezinta un inconvenient pentru unii romani, mai ales pentru cei varstnici, dar nu numai pentru aceasta categorie. La alegerile din 2004, s-au prezentat la vot doar 80.000 de romani, un numar foarte mic fata de numarul real al celor cu drept de vot aflati in strainatate. Sunt convins ca votul prin corespondenta este o solutie buna”, a precizat Mihai Gheorghiu, secretar de stat la Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni. Desi nu exista (inca) o evidenta oficiala a numarului de romani stabiliti in afara granitelor, se vorbeste ca romanii care au emigrat politic si recunoscuti ca „diaspora” impreuna cu emigrantii de oportunitate (cei care au parasit tara dupa 1989 pentru un loc de munca mai bun, pentru studii) ar fi intre 12 si 14 milioane.