Agricultura constanteana trebuie si poate sa invete din experienta Israelului. Aici, in mijlocul desertului, exista ferme performante, de unde se exporta in intreaga lume produse legumicole. Tot in Israel, locuitorii zonelor izolate care au gospodarii mici, de numai trei hectare, reusesc sa creasca intensiv vaci care dau 9.000 de litri de lapte pe an.
Ambasada Israelului si Institutul de Comert Exterior au organizat o caravana jurnalistica la care au participat reprezentanti din 25 de tari, Romania fiind prezenta prin Mioara Mathe Kiss, directorul Centrului Local de Consultanta Agricola Mihail Kogalniceanu. Caravana si-a propus si adunarea de emisari care sa aduca, in tarile de origine, informatii despre expozitia Agrictec, care se va desfasura intre 9 si 12 mai la Tel Aviv, la care se spera ca vor participa si 10 producatori constanteni. Concluzia vizitei in Israel a fost, potrivit reprezentantului Romaniei, ca „in tarile care se considera varf de lance in ceea ce inseamna tehnologia oamenii inteleg sa se reuneasca pentru a aplica aceasta tehnologie”. Din pacate, agricultorii din Constanta nu au inteles inca avantajele asocierii.
Modelul Mossad
„In Israel, am fost impresionata de ceea ce am vazut, in zona Nagev, care este in plin desert, nu foarte departe de muntii Iordaniei, si unde, pe o suprafata de 3.000 de hectare, am vazut sere, numite acolo neosere”, spune Mathe Kiss. In acestea, datorita frigului din timpul noptii, peste zi se acumuleaza caldura in anumite straturi ale acestor acoperisuri de sera, iar aceasta este folosita pentru a crea umiditate in sere si a face cele mai mari productii – incepand de la rosii, vinete – competitive pe piata mondiala. Mai mult decat atat, pamantul din aceste sere a fost adus din canioane, imbunatatit si intretinut, astfel incat, in momentul de fata, el este un suport organic de cea mai buna calitate, si aceste produse sunt exportate ca produse bio. Aceste sere au fost dezvoltate ca o necesitate economica pe langa punctele de protectie militara.
Localitatea Mihail Kogalniceanu ar putea sa insemne un punct strategic, in care sa se dezvolte o bariera agroeconomica, prin care sa se poata asigura o noua viziune de organizare teritoriala.
Schimbare de mentalitate
Experienta israeliana poate fi aplicata in judetul Constanta. „Vorbim de cativa ani buni ca Dobrogea trece printr-o schimbare a climei, deci schimbarea de mentalitate in ceea ce inseamna culturile si strategia agricola trebuie sa plece in primul rand de la aceste modificari care, in momentul de fata, pot fi controlate numai printr-o cunoastere perfecta a comenzii sociale, adica a ceea ce vor oamenii sa faca, sau prin determinarea oamenilor sa faca ceea ce am vrea noi, prin politici structurale, zonale, bine orientate catre ce potential de zona are Dobrogea”, spune Mathe Kiss. Este nevoie, pentru acest lucru, de o strategie conjugata intre agentii economici procesatori, comercianti, plecand de la producatori si de la solicitarile pe care institutiile descentralizate le fac in baza politicilor agricole. Numai respectand aceasta schema va avea toata lumea de castigat. Cel mai bun exemplu este cel al efectivelor. Directorul CLCA Mihail Kogalniceanu spune ca ar trebui gandita o imbunatatire a efectivelor pe care le avem, nu a numarului acestora. Aceasta este cheia succesului si in Europa, si in Israel. Nu se merge pe intensiv, ci pe calitatea produsului.
„Eu imi doresc foarte mult ca Dobrogea sa devina primul centru-pilot care sa isi faca o administratie zonala agricola”, conchide Mate Kiss. Acest lucru este posibil datorita concentrarii, aici, a institutiilor descentralizate din agricultura, a tuturor agentiilor care s-au creat intre timp – SAPARD, Agentia de Plati, Registrul Exploatatiilor – si a programelor de finantare initiate de Guvern, printre care se distinge Fermierul.
