Transformarea unui monopol de stat in unul privat
Zvonul privatizarii Societatii Nationale a Apelor Minerale (SNAM) starneste, periodic, ingrijorare in randul operatorilor de pe aceasta piata. SNAM, prin sucursalele sale teritoriale, extrage si livreaza apa minerala agentilor economici pentru imbuteliere sau activitati balneare. SNAM detine practic monopolul asupra surselor de ape minerale pe care le "pompeaza” societatilor comerciale. Cele mai multe dintre ele au facut investitii consistente in tehnologie. In piata exista temerea ca privatizarea cu un investitor strategic a SNAM ar transforma un monopol de stat asupra apelor minerale in unul privat. Sugestia din partea producatorilor a fost de a concesiona izvoarele, astfel incat sa aiba siguranta investitiilor pe care le fac. O eventuala divizare, urmata de privatizarea entitatilor atribuite fiecarui producator a fost o alta solutie luata in calcul. Potrivit strategiei Ministerului Economiei si Comertului, privatizarea SNAM va avea in vedere necesitatea alinierii la standarde europene, atat din punct de vedere al metodologiei de recunoastere si atestare a unei ape minerale naturale, a accesului direct al producatorilor la licentele de exploatare a resurselor minerale, cat si al controlului eficient al activitatii din domeniu.
Salrom, privatizarea cu incetinitorul
Societatea Nationala a Sarii SA (Salrom) este unicul producator de sare gema pe plan national autorizat de Guvernul Romaniei. Compania produce sare gema, sare in solutie, sare recristalizata. MEC sustine ca in cazul acestei companii va fi promovata o strategie de investitii, restructurare si privatizare, care va transforma societatea intr-o "structura eficienta, constituita si sustinuta exclusiv de cerintele pietei”. In cazul exploatarilor de sare lichida care functioneaza intr-un sistem de captivitate fata de producatorii industriali, MEC are in vedere strategii adecvate care sa asigure viabilitatea structurilor de productie. "In functie de cerintele pietei, de analizele de oportunitate, studiile de fezabilitate si studiile de impact, vor fi analizate si alte posibilitati (societati cu capital mixt, asocieri in participatiune), a mai comunicat MEC investitorilor interesati de soarta acestei societati. Recent, ministrul Economiei si Comertului, Ioan Codrut Seres, a anuntat ca privatizarea Societatii Nationale a Sarii (Salrom) nu se va face inaintea restructurarii societatii, astfel incat sa nu fie inlocuit un monopol de stat cu unul privat..
Comercializare la bucata
Pana acum, din cele 32 de unitati din industria de aparare (din care 16 sunt filiale ale Romarm) au fost fost privatizate doar sapte entitati, unele dintre ele fiind deja subiectul unor scandaluri publice. 15 filiale Romarm au fost toate scoase la privatizare, iar la una este pe cale sa fie constituita o societate mixta, dar nu este prea clar ce se va intampla cu societatea – mama, urmasa RATMIL. Ministrul Seres crede ca aceasta companie "a mimat restructurarea”. Pe lista companiilor privatizate sunt Elprof, Rompiro Orastie, MFA Mizil, UM Marsa, UM Dragasani, UM Babani si UM Ramnicu Valcea.
In acest an va fi lansata la privatizare Romaero Bucuresti, fiind asteptat un investitor strategic din industria aeronautica.
Ajutoarele de stat, mai mici cu 33%
Ajutoarele de stat acordate in Romania sunt in scadere puternica, nivelul lor fiind mai mic cu aproximativ 33,05% fata de 2001, releva raportul Consiliului Concurentei privind aceste forme de sprijin acordate de stat intre 2002 si 2004, aprobat recent de Guvern. Ponderea ajutorului national global (mai putin agricultura, pescuitul si transporturile) in PIB s-a redus de la 4,5% in anul 2001 la 2,5% in anul 2004. 61,3% din ajutoare au fost pentru obiective orizontale – cu precadere pentru salvare, restructurare si servicii de interes economic general, circa 35,1% – pentru obiective sectoriale – in primul rand pentru industria siderurgica si cea a carbunelui, 3,6% au mers in principal catre zonele defavorizate.
CET Oradea II nu-si gaseste cumparator
Licitatia organizata pentru vanzarea centralei electrotermice Oradea II la sfarsitul acestei saptamani a fost anulata din lipsa de oferte. Pretul de pornire fusese stabilit la aproape 3.000 miliarde lei (fara TVA), pretul prea mare fiind, de altfel, si unul dintre motivele care au tinut deoparte eventualii inves-titori. Pe de alta parte, termocentrala are de facut serioase investitii pe partea de mediu pentru a mai putea functiona. Termocentrala urmeaza sa fie executata silit de catre Directia Finantelor Publice Oradea in contul unei datorii de 2.716 miliarde de lei.
