Coalitia aflata la Putere la Cluj a ajuns la doi ani de mandat. In Consiliul Judetean, actuala Putere a reusit sa finalizeze o parte dintre proiectele fostei conduceri PSD si sa aduca o serie de investitii importante, care ar urma sa ajute Clujul sa recupereze din decalajul fata de Timisoara, inregistrat in ultimul deceniu si jumatate. Dincolo de succesele economice, experimentele politice arata ca judetul Cluj este folosit pe post de poligon de incercare de catre marile partide.
Apetitul investitorilor, redeschis de absenta tensiunilor politice
Disparitia tensiunilor din administratia clujeana, care pentru prima data dupa Revolutie, este condusa la toate nivelurile de reprezentanti ai coalitiei aflate la Putere, a redeschis apetitul investitorilor straini pentru oras. Presedintele PNL al Consiliului Judetean, Marius Nicoara, a ratat primul mare proiect de investitie. Este vorba de construirea unei fabrici a companiei franceze „Montupet” care ar fi vrut sa investeasca la Cluj 110 milioane de euro. Dupa scandalul provocat de ratarea acestei oportunitati, in care premierul Calin Popescu-Tariceanu a criticat refuzul consilierilor judeteni de a aproba afacerea sustinuta de Marius Nicoara, conducerea Consiliului Judetean a pornit o cursa contracronometru pentru atragerea investitorilor straini in judet. Dupa ce consilierii judeteni au acceptat sa reduca serios chiria ceruta potentialilor clienti din parcul industrial administrat de compania publica „Tetarom”, investitorii straini au inceput sa ia cu asalt Clujul.
Mai intai, administratia judeteana a reusit sa inchirieze toate parcelele din parcul tehnologic „Tetarom I”, finantat partial de Uniunea Europeana, cu noua ani inaintea termenului limita stabilit de Comisia Europeana. Cel mai mare investitor din acest parc va fi compania germana „Ruwell AG”, care va realiza o investitie de 80 de milioane de euro. „Ruwell AG” este de asemenea producator de componente auto.
Doua parcuri industriale, infiintate de CJ
Ca sa potoleasca foamea de terenuri a oamenilor de afaceri, Consiliul Judetean a mai infiintat un parc industrial, „Tetarom II”, care a fost cumparat de gigantul american „Emerson”, care ar urma sa deschida la Cluj trei fabrici de electrocasnice. In prezent, consilierii judeteni negociaza cu administratia locala a comunei Floresti deschiderea unui al treilea parc industrial, pe un teren situat intre Cluj-Napoca si Floresti. De altfel, comunele din jurul Clujului au devenit un adevarat „debuseu” pentru investitiile care nu mai au loc in oras. Tendinta va continua, mai ales ca autoritatile au anuntat ca anul acesta vor incepe lucrarile de constructie la inelul rutier format din cen-turile de ocolire a Clujului, lucru ce va insemna un sistem mai bun de transport rutier catre noile unitati economice. Tot la capitolul economic, aeroportul international din Cluj a devenit al treilea din Romania ca numar de calatori, dupa Bucuresti-Otopeni si Timisoara.
Stabilitatea politica – un avantaj
Relansarea economica a fost favorizata de stabilitatea politica. La Cluj, acum doi ani avea loc un experiment interesant. Liderii locali ai PNL si ai PD au decis sa mearga impreuna la alegerile locale. In Romania, cele doua partide au mai avut liste comune de candidati doar in Bucuresti. Pe de alta parte, UDMR, care niciodata nu a semnat la nivel local cu PSD, a decis sa rupa alianta electorala cu Partidul Social-Democrat incheiata la nivel national si sa incheie o intelegere cu Alianta PNL-PD. Si asta desi la nivel national ramanea in vigoare Alianta dintre UDMR si PSD. O alta tendinta interesanta a fost faptul ca in Consiliul Judetean, PPCD (PNTCD) a reusit sa dobandeasca reprezentare inainte ca acest partid sa incheie fuziunea cu Uniunea Crestin-Sociala, act care a adus taranistilor un grup format din sase deputati.
