Să nu știe președintele că huliganii (așa ne-a făcut Ceaușescu – n.a.) au eliberat țara de sub cârmuirea despotică?
Pentru dictator, revoluționarii erau niște infractori. Acum, după 29 de ani, unul care a stat sub plapumă între „16/22, cine a tras în noi?“, vorbește precum răposatul împușcat de Crăciun.
Așteptam să ne zică despre dosarul Revoluției îngropat de pupilul Augustin Lazăr. Selfie-ul făcut de președinte cu toți generalii securității în ziua de 1 Decembrie 2018 rămâne emblematic. El e cu ei, nu cu noi. Vorbește doar pentru cei care n-au trecut pe sub gloanțe, se adresează doar celor cărora le pute România. Rămâne în paradigma care l-a făcut om de stat. Fără serviciile secrete rămânea primar. Sau poate nici atât.
După ce CNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – l-a amendat pentru încălcarea legii privind discriminarea, dat fiind că i-a făcut, fără temei, infractori pe principalii săi opozanți polici, Iohannis insultă din nou. Poate cei care îi scriu postările nici nu cunosc sancțiunea administrativă, chiar dacă administrează conturile președintelui. Penal devii din momentul unei decizii definitive a instanțelor de judecată! Se face că nu știe asta.
Nu e prima oară când Werner joacă pe tabla de șah cu negrele. Subconștientul îi reverberează mereu. Probabil că bufnițele, rămase de la Nentu Iliescu, nu-i dau pace. Visează și noaptea cu Liviu Dragnea, omul care i-a făcut viața un chin, nopțile de coșmar și zilele de păcură. Să nu dea iar cu vestonul în limuzină și să crape de ciudă parbrizul, că tot puterea pe care o hulește îi face bugetul pentru drumețiile europene!
Klaus Iohannis a criticat amnistia și grațierea. Să nu știe Werner că, după 22 decembrie, alt președinte – care se credea stăpân peste țară – dădea amnistia și grațierea?
Ce e nedemocratic în acest gest de scoatere a clasei politice de sub șantajul securist? De spus „stop joc“ delațiunii și strânsului de gât?
Scrie în Constituție că Parlamentul, Guvernul pot da astfel de ordonanțe sau legi? Scrie! Klaus Iohannis nu caută decât să-și țină caldă ciorba jihadistă cu strada unită cu Unitatea. Vorbește pentru cei care răspândesc silabusul Unității.
Pe 16 decembrie 1989 se striga „Unitate!“. Acum păstorul serviciilor secrete vrea dezbinare, că așa le e lor mai bine. Poate omul care a stat cu frumoasa lui sub plapumă în Decembrie 1989 credea că strigătul de „unitate“ se referea la Unitatea din pădure? Fără revoluția din 1989 rămânea un biet profesoraș de țară.
Unitatea lui e alta decât unitatea românilor.
Mesajele sale par ale unui complexat. Vorbește de funie în casa spânzuratului. Dacă nu trăgea o liniuță cu băieții din pădure nu era și el penal?
Cui îi pasă că penalul Berlusconi a condus Italia? Că premierul ceh Andrej Babis are și el dosar?
Lumea cu naturel simțitor s-a prins că anticorupția nu e decât o moară de măcinat adversarii politici.
E timpul ca această cangrenă socială – anticorupția –, impusă de fel de fel de derbedei globaliști pentru a pune mâna pe resursele țării, să fie extirpată.
În spatele anticorupției stau generalii, epoleții din presă, Macovei și toată rezistența hrănită prin Pay-Pal. Moț ca un cocotier, ficusul își face siesta.
Prin fața Palatului Prezidențial trec rânduri, rânduri de imbecili utili. Oare or fi destui să-i mai asigure mandarinului amendat administrativ încă un mandat? Sau poate că omul e speriat că unii dintre generali l-au scos pe Cioloș sperietoare? Unitatea lui Iohannis e spectrul vicios al mânuitorilor umbrelor din Peștera numită România. Amnistia și grațierea sunt măsuri de corecție administrative, oriunde în lume, pentru îndreptarea erorilor. Cum a ieșit președinte, Donald Trump a grațiat 380 de condamnați la moarte. Nimeni nu poate fi condamnat pe viață. Instituția penitenței nu se învață prin școlile unde chipiele stau în rastel ca puștile?
Ce dacă vor fi șterși la dosar o serie de politicieni? Lui Klaus Iohannis nu i-au închis stările de penalitate în timpul acordurilor de bună colaborare și de bună vecinătate semnate cu Unitatea din pădure?
E nevoie de o resetare a vieții politice românești. Amnistia și grațierea sunt mai necesare ca oricând. Are dreptate Marian Oprișan, vicepreședintele PSD. Nu mai e timp de amânări.
Șantajul, delațiunea, fabricarea de dosare fără probe au ținut în lesă clasa politică aproape un deceniu. Cine nu făcea pe plac Sistemului era executat.
Cazul lui Toni Greblă, reținut pentru trafic de struți, e cunoscut. Necunoscut de marele public este faptul că el, în calitate de judecător al Curții Constituționale, s-a opus legilor Big Brother prin care orice individ putea fi urmărit de serviciile secrete. Klaus Iohannis și dieta sa unitariană se sperie de moarte că Justiția va face stânga-împrejur și îi va pune la rotisor pe ei.
Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești. Oricum, anul 2019 va fi unul de măcel. Tribunele vor scanda: „Pe ei, pe mama lor!“. Sau poate că Unitatea – în disperare că pierde controlul – va face un tur operativ și pe la penali. Cel mai mare risc e ca Liviu Dragnea să-i recinstească la nu știu ce K2.
