Tragatorul singuratic

Cel putin in perioada 22-25 decembrie 1989, aproape ca nu a existat vreun moment in care, in centrul orasului, sa nu se auda focuri de arme. Cand trupele armatei si civilii intrerupeau focul, din diverse puncte ale unor cladiri continuau sa se auda, constant, tiruri de arma. De pe terasele cladirilor inalte sau din podurile unor institutii socio-economice s-a tras continuu, focul de gura tevilor era vizibil si a fost surprins pe film, in repetate randuri, de cameramani amatori, de angajati ai Televiziunii Romane sau ai unor posturi straine. Daca la acea vreme se credea ca ar putea fi vorba de simulatoare de trage-re, in prezent s-a stabilit ca astfel de dispozitive nu au existat, neexistand nici o marturie credibila sau dovada concreta. Nu a fost gasit nici un simulator de tragere si nici in inventarele sau alte documente ale institutiilor de tip militar sau ale serviciilor de informatii nu s-au gasit referiri la astfel de aparatura. In schimb, cea mai mare parte a tragatorilor din poduri a fost identificata in urma anchetelor derulate dupa 1990: toti erau cetateni romani si nu erau teroristi sau membri ai nu stiu caror comandouri straine.

Panica ce a cuprins cetatenii de pe strada, in zilele care au urmat dupa 22 decembrie '89, a fost si urmarea actiunilor desfasurate de categoria „tragatorilor izolati”. Oamenilor li se indusese, prin intermediul televiziunii si radioului, ideea ca in oras actioneaza teroristi, membri ai unor comandouri arabe sau forte fidele regimului ceausist. Totul parea credibil, de vreme ce-si vedeau semenii cazand impuscati pe strada, in urma unor focuri venite din directii nedefinite. Cel putin cateva zeci de oameni au murit impuscati, in zona centrala a orasului, in urma unor focuri izolate, in momentele cand, aparent, militarii intrerupeau tirul.

Persoane „ostile” Revolutiei, pe Calea Victoriei nr. 100

Membrii unei subunitati de parasutisti de la UM 01842 Boteni ocupasera, in dimineata zilei de 23 decembrie 1989, holul hotelului „Bucuresti”. Militarii in termen si cadrele au inceput sa execute trageri cu armamentul din dotare si asupra blocului situat in Calea Victoriei nr. 100, sector 1, vizavi de hotel. Circula zvonul ca in acea cladire se ascund „persoane ostile revolutiei”. Din ancheta care a urmat dupa 1990 a rezultat insa ca in acel imobil nu era nici picior de terorist, ci doar simpli locatari, persoane in varsta (majoritatea). Cei mai multi dintre locatari, de frica, se baricadasera in apartamente si, din cand in cand, incercau sa priveasca pe fereastra.
Constantin Mustea, mecanic-navigant la compania „Tarom”, proprietar al apartamentului nr. 23 de la etajul 3 al blocului respectiv, pentru mai multa siguranta, s-a retras, impreuna cu sotia, in baie. La un moment dat, un cartus trasor a patruns in apartament. S-a declansat un incendiu. Constantin Mustea a iesit din baie si s-a indreptat spre fereastra, incercand sa stinga perdeaua care se aprinsese. In scurt timp, un glont l-a ranit grav in zona abdomenului, provocandu-i moartea. Pe parcursul urmaririi penale efectuate in cauza, procurorii au consemnat ca militarii din hotel „Bucuresti” au sustinut constant ca, dinspre partea superioara a blocului, s-ar fi executat foc de arma automata spre cladirea hotelului.

„Parasutistul izolat”, neperturbat de nimic

Se pare ca… parasutistii de la Boteni trageau unii spre altii. La primele ore ale diminetii zilei de 23 decembrie '89, un civil, probabil un locatar al imobilului din Calea Victoriei nr. 100, exasperat de tirul continuu executat de fortele militare aflate in hotel, a coborat in strada si a solicitat sprijinul unui militar in termen (dupa semnalmentele martorilor, un cadru tot de la unitatea de parasutisti). Civilul l-a rugat pe militar sa-l insoteasca pe terasa blocului, pentru a riposta impotriva… celor care trageau dinspre hotel (adica, tot parasutisti). In jurul orei 9, militarul iresponsabil, fara ca macar sa comunice cu alte forte din zona, l-a urmat pe civil pe terasa blocului. Foarte linistit, militarul a inceput sa traga, printr-o ferestruica, cu pistolul-mitraliera din dotare, asupra hotelului. Peste un timp, intervine Gabriel Manaila, un locatar al imobilului care, inarmat cu un corp metalic contondent (o ranga), a deschis, cu o oarecare teama, usa terasei, care era incuiata. Gabriel Manaila le-a povestit anchetatorilor urmatoarea scena: „Am vazut o persoana in uniforma albastra, cu casca pe cap, fara insemne de grad si care scosese teava unui pistol-mitraliera pe un geam mai mic si tragea in directia hotelului „Bucuresti”. Fara sa ma simta, m-am apropiat la circa un metru de aceasta persoana. L-am intrebat: „Ce faci?”. Mi-a raspuns ca trage in cei de pe hotelul „Bucuresti”, care trag in bloc. L-am intrebat de unde este si mi-a raspuns ca este de la parasutisti. In prezenta mea, a continuat sa traga cinci-sase focuri cu pistolul-mitraliera in directia hotelului „Bucuresti”, dupa care a spus ca nu mai are munitie”.

Foc de arma automata din turnul „Electrolux”

Tot in zorii zilei de 23 decembrie 1989. De ore intregi, din turnul blocului „Electrolux”, situat la intersectia strazii 13 Decembrie (actuala str. Dem. I. Dobrescu) cu Calea Victoriei, s-a executat foc de arma automata. Imagini cu tragerile efectuate de la ultimul nivel al acestui imobil au fost inregistrate pe pelicula video de un cameraman amator. La acea data, in imobilul respectiv isi avea sediul, la etajele de deasupra magazinului „Electrolux”, Institutul de Proiectari „Carpati”. Si in prezent sunt vizibile urme de gloante in jurul geamului de la turnul acestui imobil. Nici pana in prezent nu a fost identificata persoana care a tras din acel loc.
In aceeasi zi, tot in zori, un alt episod ciudat, petrecut la Muzeul de Arta. Subunitatea comandata de lt. maj. Ionel Serban, de la UM 0829 Bucuresti, a primit misiunea sa apere Muzeul de Arta, care era „atacat de teroristi”. Pana sa ajunga cu militarii din subordine la obiectivul indicat, ofiterul a primit mai multe solicitari din partea unor cetateni, pentru a interveni si in alte locuri, de unde se presupunea ca se trage. Impreuna cu sg. Stoica, soldatii N. Ilie, C. Diaconu, fiind insotiti de mai multi civili tineri ce aveau asupra lor steaguri, ofiterul a urcat in blocul-turn de pe str. 13 Decembrie, cu scopul de a face niste „scotociri”. Au ajuns pe terasa blocului. Lt. maj. Serban a relatat despre acele momente: „Cautand pana pe terasa teroristi si in dorinta de a observa celelalte cladiri din zona, am ajuns sus, unde ne-au reperat militarii in termen de la MApN, aflati pe un transportor amfibiu blindat (TAB) si au executat foc concentrat asupra noastra, reusind insa sa scapam fara pierderi sau raniti”.