Treci Motrul sub zid de stanca si, deodata, drumul pe care o apuci inspre Baia de Arama se lasa tot mai jos. Depasesti renumitul targ de odinioara asezat din vechime in trei randuri de case – unul inspre Dealul Cojocului, altul spre misterioasa apa a Bulbei si ultimul Dealul Dochiei -, intri intr-o frumoasa padure de fagi prin care soarele incepuse sa arunce, dupa panza deasa de ploaie, pete lucitoare pe coaja argintie a falnicilor arbori. In scurt timp ai in fata un peisaj ce-ti creeaza adevarate clipe de extaz. Policromia imprejurimilor luminate de razele soarelui scapate printre norii josi si fugareti e odihnitoare. Din loc in loc, zaresti un fel de coifuri, niste palnii uriase pline cu pamant rosu, amintind de „terra rosa”, mai mult decat favorabile pentru cultura nucilor si ciresilor ce parca au invadat Ponoarele, satul putin lat, dar parca nesfarsit de lung. De o parte si de alta a drumului, bolovanii albiciosi, rotunjiti in timp, rasar ca niste pumni din invelisul ierbii dese de culoarea buratecului. Mai departe, stanci de piatra de var formeaza zidurile unei intarituri si drumul care urca spre o biserica alba, pe un damb mai rasarit ce sta de secole singuratica, precum firea oamenilor de pe aceste locuri…
Minunile vazute de pe pod
… Opresti pe puntea naturala ce traverseaza valea ce-ti provoaca fiori si contempli privelistea rara in susurul unui parau, umflat de ploile recente, ce-si pierde curand urma inspre adancul pamantului. Suntem pe Podul lui Dumnezeu, impresionanta arcada naturala, lunga de 25 m, lata de 8 m, inalta de 14 m si groasa de 4 m. In vecinatatea lui se afla pestera lunga de 680 m si dupa dealul ce-o ascunde se-ntinde mica depresiune a lacului Zaton in care se pierd apele Vaii Gheorghestilor si Vaii Mari. Prin scorburi nevazute, apele lacului ies la lumina prin Pestera Bulba, ca un izbuc ce naste paraul cu acelasi nume.
Profesorul Dumitru Burloveanu, fiu al acestor locuri, spune ca o parte a pesterii se afla sub patronajul lui Dumnezeu si cealalta sub al Diavolului. Are si motive: in toate accidentele rutiere ce au avut loc pe podul natural, masinile au ajuns la… fierul vechi din fundul prapastiei, iar conducatorii lor n-au suferit decat… spaima. In schimb, partea dinspre Zaton a inghitit vietile tuturor celor care s-au aventurat in apele lacului pe al carui mal se-ntinde cel mai interesant camp de lapiezuri din tara in care se distinge cel al Cleopatrei. Regretabil insa ca prin neconservare minunile Ponoarelor se distrug incet, dar sigur… Minti bolnave au spart campul de lapiezuri pentru exploatarea calcarului, in conditiile in care piatra cautata se afla din belsug in imprejurimi. Cum condamnabila este si starea de degradare avansata in care se afla podul natural. Intensificarea traficului rutier pe DJ-670 – multe dintre autovehicule de mare tonaj – si actiunea apei au declansat procesul ce duce la prabusirea lenta a monumentului naturii. Pericolul a fost semnalat de mai multi ani, dar masurile pentru salvarea podului inca intarzie. De un deceniu se tot vorbeste doar de… studii. Unul se refera la devierea circulatiei pe o varianta ocolitoare lunga de vreo doi km, altul vizeaza lucrarile de consolidare a podului din care se exfoliaza straturile de piatra si cad bucati, bucati… Jalnic… Cum jalnic se-nfatiseaza si padurea de liliac – rezervatie naturala – a carei suprafata s-a tot redus de la mai bine de 70 ha la mai putin de 15 ha. Din cauza exploatarii pietrei de var, dar si a inversunatelor defrisari… Sa fie oare o implinire a blestemului Sfantului Nicodim? Legenda spune ca, inainte de Tismana, calugarul a vrut sa ridice aici un lacas de cult, dar localnicii l-au izgonit, inscenandu-i furtul unei gaini. Sfantul a plecat, dar i-a blestemat sa traiasca greu si neam de neamul lor sa fie… tobosari si cimpoieri. Si-acum, glia lor e putina si stearpa refuzand samanta pusa in brazda. Singura lor indeletnicire e cresterea vitelor, cu deosebire a caprelor si oilor, din a caror piele mestesugesc si azi cimpoaie si tobe…
