In localitatea Taga, de langa Cluj, s-a petrecut un fapt incredibil: in timpul noptii, comunitatea ortodoxa a demolat vechea biserica greco-catolica, pe care o imprejmuise in prealabil cu zidurile noului lacas ortodox, dupa metoda „coliviei”, cum o denumeste corespondentul nostru din zona. Dupa ce au lasat-o ani de zile in paragina, decat s-o retrocedeze consatenilor greco-catolici, comunitatea ortodoxa majoritara a preferat s-o darame, desi noul lacas se ridica in jurul vechiului altar catolic fara nici o autorizatie legala de constructie. Si totul se intampla sub ochii ingaduitori ai autoritatilor, desi lucrurile erau de mult timp previzibile, mai ales dupa cazul mult mediatizat al demolarii bisericii greco-catolice din Vadu Izei, judetul Maramures, dar si din alte localitati ardelene. Din pacate, ilegalitatea abominabila din localitatea Taga nu e singulara. In aceeasi situatie se afla lacasul greco-catolic din localitatea Belotint, judetul Arad, aflat in primejdie iminenta de a fi si el demolat. Desi biserica a fost revendicata de Episcopia greco-catolica din Lugoj, Episcopia ortodoxa din Arad n-a dat nici un raspuns, toate bunurile din incinta lacasului disparand intre timp: geamurile au fost sparte iar clopotele vandute parohiei ortodoxe din localitatea Neudorf. Aceste doua exemple nu sunt izolate, ci se adauga cazurilor cutremuratoare de intoleranta religioasa semnalate in articolul de mai jos, in alte localitati ale tarii, care ridica problema de ansamblu a dialogului dintre bisericile surori, Ortodoxa si Greco-Catolica: e posibil un dialog crestinesc cu biserici furate si demolate?
Razboi interconfesional
Credinciosii greco-catolici si cei ortodocsi din comuna clujeana Taga sunt pe picior de razboi. Si asta pentru ca ortodocsii au demolat, fara sa tina seama de nici una dintre prevederile legale, vechea biserica din sat. Desi primarul din sat, Romulus Marza, a recunoscut ca ortodocsii nu au nici o autorizatie, el nu a facut nimic ca sa impiedice demolarea lacasului de cult. Ultimele ziduri ale bisericii vechi au fost daramate la adapostul noptii. Satenii greco-catolici ii aseamana pe cei ortodocsi cu niste „talhari” pentru ca doar acestia ar actiona noaptea. Satenii ortodocsi spun ca prefera sa darame zidurile bisericii decat sa o restituie catolicilor. Cazul de la Taga este pe cale sa dinamiteze dialogul interconfesional. Comisia de dialog ecumenic nu s-a mai intalnit de un an. Ortodocsii au cerut greco-catolicilor sa aleaga intre calea dialogului si cea a justitiei. Greco-catolicii au replicat si au afirmat ca, in conformitate cu noile reglementari legale, in cazurile in care dialogul ecumenic da gres, isi rezerva dreptul de a se adresa instantelor. Acum, este posibil ca aceasta comisie sa nu se mai intalneasca pentru ca greco-catolicii acuza reaua-credinta a ortodocsilor.
Ortodocsii au folosit la Taga metoda „colivie”, conform careia noul lacas de cult este ridicat in jurul celui vechi, iar pe masura ce sunt inaltate zidurile noii biserici, cea veche pare prinsa intr-o colivie de caramida. Membrii parohiei ortodoxe au inceput lucrarile de constructie fara sa aiba vreo autorizatie, a declarat primarul Romulus Marza. Si asta, desi dreptul de proprietate asupra lacasului de cult este disputat intre greco-catolici si ortodocsi in instanta. Mai mult, actiunea in constatarea dreptului de proprietate a fost introdusa la Judecatoria Dej chiar de catre ortodocsi. Greco-catolicii detin extrase de carte funciara care certifica faptul ca ei sunt proprietarii lacasului de cult din Taga. Aceste extrase de carte funciara sunt, in sistemul de publicitate imobiliara din Transilvania, dovada dreptului de proprietate. Ortodocsii sunt insa cei care au primit titlul de proprietate eliberat de comisia locala de fond funciar. Primarul din Taga spune ca a existat un extras de carte funciara, eliberat in anul 1990 de catre Judecatoria Dej si ca, in opinia sa, ortodocsii ar avea dreptul sa detina lacasul de cult pentru ca sunt mai multi. Primarul Romulus Marza a invocat legea comunista a cultelor, care prevedea ca, daca membrii unei comunitati religioase trec la un alt cult, ei au dreptul sa ia cu ei cel putin o parte a bunurilor acestuia.
Decretul comunist de inspiratie sovietica a fost modificat implicit de noua Constitutie, care garanteaza proprietatea, indiferent daca ea apartine unor persoane fizice sau unor persoane juridice, cum sunt parohiile. In opinia primarului Marza, ortodocsii ar avea dreptul sa detina biserica doar pentru ca sunt mai multi. El nu a gasit insa nici o justificare pentru daramarea vechii biserici si nici pentru ca in timpul lucrarilor de constructie mormintele binefacatorilor bisericii, aflate in curtea lacasului de cult, risca sa fie profanate.
Plangere penala impotriva demolatorilor
O serie de credinciosi greco-catolici din Taga sunt decisi sa depuna plangere penala impotriva celor care au pornit demolarea bisericii lor. Ei au o ordonanta presedintiala emisa de judecatori care stabileste ca orice lucrari trebuie oprite pana la finalizarea procesului referitor la dreptul de proprietate asupra bisericii din sat. Nerespectarea unei hotarari judecatoresti este infractiune, spun greco-catolicii. In plangerea penala, greco-catolicii vor invoca prevederile articolului 217 Cod penal, adica infractiunea de distrugere, si articolului 271 Cod penal, care se refera la nerespectarea hotararilor judecatoresti. In sat ar fi suficient teren pentru ridicarea unui nou lacas de cult, recunosc ambele parti. „Astia nu is crestini. Isus o zis ca cine are doua haine, una sa o dea aproapelui. Dar astia nu vor sa ne deie nici ce ii al nostru”, a oftat cu naduf unul dintre satenii catolici din Taga.
Situatia de la Taga nu este singurul caz de acest fel. Membrii comunitatii ortodoxe din Belotint, judetul Arad, vor sa darame vechea biserica greco-catolica, pe care tot ei au lasat-o in paragina. In judetul Cluj, ortodocsii au mai aplicat metoda „colivie” si in Urca pentru a demola biserica greco-catolica. La fel procedeaza si in Ungheni, in judetul Mures. In Salaj, de pilda, barbaria a fost si mai evidenta. In satul Solona, ortodocsii au incendiat pur si simplu un lacas de cult din lemn, care era monument istoric, ca sa nu il retrocedeze. In Baisoara, judetul Cluj, ei au demolat vechea biserica de lemn si au construit pe locul ei un nou lacas de cult, din caramida, chiar daca au trebuit ca in cursul ridicarii noii biserici sa profaneze mormintele ostasilor romani cazuti in cele doua razboaie mondiale si care erau inmormantati in curtea bisericii.
