Pachetul legilor proprietatii – sau reforma in domeniul proprietatii – asupra caruia Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului a fost promovat, vinerea trecuta, prin ordonanta de urgenta, devenind un singur act normativ in domeniu. El reprezinta legislatia pe baza careia sunt introduse masurile pentru respectarea si garantarea proprietatii ca institutie fundamentala a statului de drept, masurile necesare unei economii de piata functionale si ale rezolvarii deficientelor de sistem din domeniile fundamentale ale statului de drept.
Legea privind reforma in domeniul proprietatii raspunde nevoii Romaniei de a avea un stat de drept functional si de a adera la Uniunea Europeana in 2007, preciza premierul Tariceanu in fata Parlamentului.
Reglementari in domeniul proprietatii urbane
Se asigura corelarea mai multor acte normative: Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata; Ordonanta de Urgenta 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea 501/2002; Ordonanta de Urgenta 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor minoritatilor nationale din Romania, adoptata cu modificari si completari prin Legea 66/2004.
Principiul legii: restituirea in natura
Reglementarile din domeniul proprietatii urbane au la baza:
– principiul restituirii in natura a proprietatilor preluate abuziv si pe cel al acordarii de reparatii juste numai acolo unde retrocedarea nu este posibila din cauze obiective: imobilele nu mai exista sau au intrat in circuitul civil;
– elimina exceptiile care pana acum au creat privilegii, fiind restituite in natura fostilor proprietari sediile de partide politice, de ambasade, de institutii publice;
– urgenteaza solutionarea notificarilor depuse de proprietarii de drept;
– introduc obligativitatea ca punerea in posesie sa se faca in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a deciziei de restituire formulate de instanta;
– urgenteaza restituirea bunurilor imobile ce au apartinut cultelor religioase si minoritatilor nationale;
– reglementeaza pentru prima oara acordarea de despagubiri pentru proprietarii ale caror imobile sau terenuri nu pot fi restituite, conform normelor europene si interne.
Dreptul de proprietate se transforma in creanta asupra statului, pe baza unor principii echitabile:
– procedurile de acordare a masurilor reparatorii se simplifica;
– despagubirile sunt neplafonate, prin lege;
– cuantumul despagubirilor va fi stabilit de catre evaluatori autorizati, care vor raspunde de corectitudinea evaluarilor facute;
– sunt inasprite sanctiunile pentru cei care incalca prevederile si termenele legale, pentru eficientizarea sistemului;
– pentru imobilele de interes public, pentru care proprietarul este obligat sa presteze aceasta destinatie, Guvernul ii va stabili o chirie si va asigura scutirea de impozit pe cladire si pe terenul aferent.
Primul ministru Calin Popescu Tariceanu a facut observatia, la momentul asumarii pachetului de legi in Parlament, ca: „In prezent, cuantumul despagubirilor banesti este la latitudinea unor functionari publici”. Si preciza: „In proiectul nostru, arbitrariul deciziei este eliminat. Foarte multe imobile vor fi retrocedate in natura. (…) Evaluatorii vor raspunde material in cazul unor evaluari neconforme cu realitatea. Beneficiarii noii legi sunt (…) cateva sute de mii de cetateni. Fostii proprietari nu sunt cetateni de rangul doi, care pot sa fie sacrificati sau ignorati cu legitimitate. Fondul Proprietatea nu va fi un fond de risc, deoarece 80% din active sunt sau vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti. Aceasta va permite sa li se atribuie valoarea corecta, pe baza mecanismelor de piata libera. De la inceput, Fondul Proprietatea este bine structurat, cu o excelenta distributie a activelor intre active fixe, actiuni, obligatiuni financiare si numerar. Pentru a asigura o gestionare corecta si profesionista, am prevazut prin lege ca managementul sa fie atribuit unor institutii – posibil internationale – cu renume si experienta in domeniu!”.
Reglementari in domeniul Legii funciare
Legea asumata de Guvern si promovata si prin ordonanta de urgenta introduce:
– urgentarea aplicarii legislatiei funciare si definitivarea proceselor in desfasurare;
– restituirea terenurilor agricole la nivelul ultimei reforme agrare efectuate democratic – Legea 187/2 martie 1945 -, respectiv anul 1948 in cazul padurilor;
– pentru paduri acest fapt inseamna ca nu mai exista o limita de suprafata, proprietarii urmand sa primeasca inapoi tot ce detineau la data nationalizarii;
– reintroduce proba cu martori;
– introduce restituirea constructiilor aferente terenurilor agricole si forestiere situate in extravilan;
– introduce restituirea drumurilor, cantoanelor si a altor obiective aferente fondului silvic;
– introduce despagubirea proprietarilor pe ale caror terenuri se afla investitii vandute in mod legal de catre stat, la valoarea justa de piata a terenurilor;
– simplificarea reconstituirii dreptului de proprietate si accelerarea emiterii titlurilor si a punerii in posesie.
Masuri pentru accelerarea judecatilor:
– se creeaza complete specializate;
– se scurteaza termenele de judecata;
– se simplifica administrarea probelor si a procedurilor de citare;
– se elimina calea de atac a apelului;
– se simplifica punerea in executare a hotararilor emise.
Problema proprietatilor trebuie rezolvata in urmatorii doi ani. In acest sens, primarii sunt obligati sa afiseze lunar stadiul aplicarii legilor funciare. Au fost introduse amenzi daca se constata tergiversarea sau impiedicarea reconstituirii dreptului de proprietate.
Taxa zero la scoaterea terenurilor din circuitul agricol
Au fost luate o serie de masuri pentru a incuraja circulatia juridica a terenurilor si unificarea proprietatii agricole, in scopul crearii unei agriculturi competitive cu piata europeana. Astfel:
– se elimina dreptul de preemtiune al vecinilor la cumpararea unui teren, precum si limita maxima de 200 de hectare de teren arabil, la care dadeau dreptul reglementarile actuale;
– se liberalizeaza tranzactiile cu pamant, iar schimburile si vanzarea de terenuri se scutesc de taxe de timbru si timbru judiciar;
– scoaterea din circuitul agricol a terenurilor care au fost trecute, potrivit legii, in intravilanul localitatilor, in vederea realizarii constructiilor de orice fel de catre persoanele fizice sau juridice solicitante, se face cu taxa zero;
– proprietarii in varsta de peste 62 de ani sunt incurajati sa-si vanda sau sa-si inchirieze terenurile, primind o renta viagera anuala. Valoarea rentelor viagere va fi de 50 de euro pentru cei care arendeaza si de 100 de euro pentru cei care vand;
– fondurile pentru acordarea acestor rente vor proveni din impozitarea terenurilor din extravilan in medie cu aproximativ 300.000 lei pe hectar, incepand cu 1 ianuarie 2006.
Impozitarea terenurilor, amanata
Din pachetul de legi privind proprietatea – promovat prin ordonanta – au fost scoase modificarile si completarile la Legea 571/2003 privind Codul fiscal, acestea urmand a fi promovate separat, printr-un alt act normativ, cu acceptul Ministerului de Finante, dupa cum ne-a declarat ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur. Astfel, a fost amanata deocamdata orice masura referitoare la impozitul pe pamant. Ministrul Gheorghe Flutur a precizat: „Impozitul pe pamant este potrivit sa fie aplicat dupa ce se infiinteaza fermele de familie”. Aceasta deoarece oamenii nu au bani. „Dupa ce le infiintam si incep sa produca capital, atunci le vom lua si impozit”, a spus ministrul.
Valoarea terenurilor va creste
Valoarea terenurilor agricole va creste datorita modificarilor la Legea cadastrului si cea a publicitatii imobiliare. Va fi extins numarul de birouri de cadastru la nivel national, iar meseria de expert cadastral va fi liberalizata.
Conform modului in care a fost conceput, Legea proprietatii va intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial.
La adresa Romaniei exista o clauza de salvgardare, pentru neaplicarea careia s-a si dorit urgentarea adoptarii acestui pachet legislativ. „Aici sunt cuprinse conditii si, daca noi nu le indeplinim, poate fi aplicata acea clauza de salvgardare care ne poate aduce la amanarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana”, spune deputatul Monica Iacob Ritzi. „Ar trebui sa se inteleaga – de catre toti – ca acest efort este unul pentru integrarea Romaniei si, in nici un caz, nu exista alt motiv in afara aceluia de a reusi sa ne integram la termenul stabilit”, adauga deputatul Monica Ritzi.
