Asezam numarul acesta al suplimentului aldine sub semnul unui contrast radical. De o parte, asadar, experimentul de la Pitesti despre care toti cei care l-au cunoscut direct, care au citit si au meditat asupra lui au inteles ca a fost iadul pe pamant. Chiar daca nu putini sunt aceia care spun ca s-au saturat de asemenea subiecte, deoarece fiind tot batute de 15 ani incoace ne plictisesc si in concluzie nici nu ne mai pot emotiona, revenirea asupra lor nu este chiar un gest inutil. Ne este adus in fata un episod cutremurator pus in practica in tara noastra, la cativa pasi de noi, cum ar veni spus, sub nasul nostru. Sa nu uitam ca audienta postului de radio Europa libera a crescut in perioada in care acum 30 de ani Virgil Ierunca a facut pentru prima data la emisiunea sa, Povestea Vorbei, istoria acestui teribil experiment. De asemenea, daca memoria nu ne insala, primul volum editat de recent infiintata in 1990 editura Humanitas a fost chiar Fenomenul Pitesti al aceluiasi Virgil Ierunca.
Prin antiteza, o antiteza poate prea accentuata, dar pana la urma necesara, aducem in atentie colocviul desfasurat la Bucuresti in perioada 7-8 octombrie, 2004, sub auspiciile colegiului Noua Europa, colocviu dedicat Parintilor Bisericii si ecoului lor in lumea contemporana. Gratie unei co-editari, Curtea Veche, Beauchesne, comunicarile sunt acum intre copertile unui volum, iar cartea circula atat in Franta, cat si in Romania. Cei doi care au realizat prezenta editie sunt Cristian Badilita si octogenarul Charles Kannengiesser, urmasul lui Jean Danielou la Institutul Catolic din Paris. De altminteri, cei doi sunt prezenti in volum cu texte despre Dumitru Staniloae, respectiv viitorul hermeneuticii Sfintilor Parinti. Dintre participantii la colocviu publicati in volum ii mai amintim pe Enrico Norelli, Attila Jakab, Monique Alexandre, Jean Noel Guinot, nume importante ale patristicii europene, precum si pe bizantinologul Petre Guran sau pe medievistul Bogdan Tataru Cazaban. De retinut ca majoritatea comunicarilor nu se bazeaza pe o eruditie uscata, ci prin insasi tematica lor incearca sa faca… imposibilul, adica sa descopere actualitatea miraculoasa a Parintilor. Prefatarea colocviului i-a apartinut lui Andrei Plesu, directorul Colegiului, al carui text il prezentam in acest numar al suplimentului aldine. Abordand o asemenea tematica delicata, ne-a ajutat sa intelegem ca actualitatea mantuirii nu poate sa capete sens decat in sufletele acelora dintre noi care sunt constiente de inactualitatea lumii in care traiesc. Sinteza stralucita care prin cateva cuvinte exprima misterul autentic al detasarii de lume si de toate mirajele ei, descriind felul in care ne putem ingriji mintea si inima doar daca reusim sa ne desprindem de ceea ce zilnic ne acapareaza si ne vampirizeaza.
Drumul de la iad spre rai este pana la urma drumul din interior spre exterior. Intr-o asemenea ecuatie Pitestiul reprezinta periferia cea mai indepartata a cosmosului, acolo unde tenebrele au fost cel mai dense si unde sufletul omului a trait cele mai grozave clipe ale disperarii, adica ale pierderii de speranta. Cu atat mai mult memoria acelora care au supravietuit, care nu si-au pierdut coerenta launtrica si care totusi au marturisit, are valoarea unei rugaciuni.
