„Aproape 15 ani, politica romana referitoare la populatia noastra – istoric, local, regional si normativ in limba sarba denumita vlahi (vlasi) – se poate identifica drept ireala si fara temei, fara informatii adevarate de la fata locului. In perioada amintita nu s-a realizat nici un studiu socio-politic, cultural-psihologic de catre cercetatorii romani, studiu prin care sa se explice de ce lumea noastra, in marea majoritate, la recensamant, s-a declarat si se declara, in limba sarba, "vlasi", si nu accepta denumirea de romani (sarbeste: rumuni), cu toate ca autodenumirea in graiurile vorbite este rumani”, a spus, nemultumit si foarte ingrijorat, Dragomir Draghici, presedintele Forumului Cultural al Romanilor din Bor, la intalnirea cu presa de la Bucuresti. O delegatie a Federatiei Romanilor din Serbia, cu sediul la Negotin, Timoc, a venit la Bucuresti ca sa spuna oful romanilor din afara granitelor, romani care se considera neglijati politic. Se pare ca spiritele s-au incins foarte mult, in ultima vreme, la aflarea vestii ca parlamentarii romani dau in clocot, doar-doar sa nu supere UDMR-ul si sa voteze Legea minoritatilor, o lege cu drepturi excesive, aceasta in timp ce comunitati intregi de romani din vecinatatea granitelor noastre nu au dreptul la un ziar, o scoala, o emisiune de radio sau TV in limba romana. Rumanii timoceni acuza autoritatile din Romania pentru indiferenta. Zavisa Jurj, presedintele Asociatiei pentru cultura vlahilor-romanilor din Serbia, a precizat ca numarul exact al persoanelor din comunitatea de romani ramane o enigma, atata vreme cat recensamantul se face numai de catre autoritatile sarbe, in limba sarba. Fundatia Nationala a Romanilor de Pretutindeni a organizat o conferinta de presa pentru a da posibilitatea delegatiei din Timoc sa faca publice dorintele celor care vor sa pastreze traditia neamului romanesc, incercand sa sensibilizeze autoritatile romane asupra situatiei reale din comunitatile romanesti care nu se bucura nici macar pe jumatate de drepturile cu care sunt coplesiti maghiarii din Romania. „Nu se percepe ca la nord si sud de Dunare am trait in diferite modele social-politice, scolare, lingvistice, ba, la sud, si fara invatamant minim de limba materna pana in zilele noastre.
Denumirea de „rumuni”, inlocuita cu „vlasi”
Astfel s-a ajuns ca rezultatul recensamantului efectuat in Serbia-Muntenegru sa arate numarul de 40.054 vlahi, iar intre Morava, Dunare si Timoc, precum si peste Timoc, pana la frontiera cu Bulgaria, numai 2.333 de romani, au mai precizat reprezentantii timocenilor. Potrivit declaratiilor facute de aceleasi surse, 154 de sate sunt locuite suta la suta de romani, iar in 48 de localitati se gasesc grupuri compacte de romani care convietuiesc alaturi de sarbi. Delegatia de timoceni a venit la Bucuresti pentru a-i intreba pe guvernanti, pe parlamentari, ce strategie, ce programe de lunga durata le-ar mai putea indulci viata. Ei au plecat totusi cu o promisiune legislativa. La intalnirea pe care au avut-o cu vicepresedintele Senatului, dl Teodor Melescanu, initiatorul proiectului de lege „Romanii de Pretutindeni”, timocenii au cerut ca in viitoarea lege sa se sublinieze sinonimia denumirii de „vlah”, a denumirii vechi, cu cea de „roman”. Dorinta agreata de catre vicepresedintele Senatului. Ei au cerut adoptarea legii in regim de urgenta, subliniind ca, daca autoritatile din Romania nu vor reactiona cu mai multa responsabilitate la nevoile romanilor de peste granita, in 15 ani nu va mai exista „picior de timocean”. Ei au mai reclamat lipsa de sustinere financiara a unor centre de informare prin care sa se promoveze interesele comunitatii de romani, mentionand ca promisiunea autoritatilor romane de a le oferi 40.000 de euro pana la sfarsitul acestui an ar fi doar o gura de oxigen pentru doua luni de zile – si nimic mai mult. Cu jalba-n protap au mai fost ei pe la Administratia prezidentiala, la Institutul Cultural Roman, de unde au plecat cu promisiunea ca in cel mai scurt timp vor fi lansate proiecte in beneficiul culturii romane si al pastrarii tezaurului cultural al romanilor, asa-numitii „vlahi din Timoc”. Pentru ca promisiuni au primit mereu, timocenilor nu le ramane decat sa le ia cu beneficiu de inventar, acordand actualului guvern de la Bucuresti un cec in alb pana la onorarea promisiunilor.
Aromanii vor sa fie recunoscuti ca minoritate nationala
Proiectul Legii minoritatilor din Romania, mai exact spus, privilegiile excesive dorite de catre UDMR, zgandara toate etniile de pe teritoriul Romaniei. Comunitatea Aromanilor isi cere si ea drepturile. Invocand toate conventiile internationale semnate si ratificate de Romania, aromanii cer ca minoritatea lor sa fie recunoscuta ca minoritate nationala, cu toate drepturile de care vor beneficia si celelalte minoritati mentionate in viitoarea lege. La conferinta de presa organizata de Comunitatea Aromanilor s-a spus foarte clar: recunoasterea oficiala ca etnie de limba neolatina, invatamant in limba materna, servicii religioase in aromana, jurnale, reviste, emisiuni de radio si televiziune, sustinerea asociatiilor culturale, burse pentru studentii aromani din toate tarile balcanice etc. Aromanii considera ca a venit timpul sa initieze demersurile necesare pentru a salva limba si cultura aromana, aflate in pericol de disparitie. Ei au facut referire la nesiguranta supravietuirii acestei comunitati, mentionand ambiguitatea statutului lor. Pretentiile minoritatilor maghiare sunt percepute ca exagerate atat de romanii din afara granitelor, cat si de celelalte etnii, altele decat cea maghiara, de la noi din tara. Proiectul Legii minoritatilor inflameaza grupurile etnice.
