De-abia dupa cinci ani de la liberalizarea activitatii de executor judecatoresc, Ministerul Justitiei a demarat controale la birourile executorilor judecatoresti. Au fost constatate o sumedenie de abateri de la lege, multe dintre acestea deosebit de grave. A iesit la iveala, cu aceasta ocazie, modul in care multe persoane au pierdut, pentru un imprumut de cateva mii de euro, locuinte de zeci de mii de euro. Din pacate, legea in vigoare nu prevede si posibilitatile de sanctionare a abaterilor executorilor judecatoresti, ramasi in continuare cu statut de stat in stat.
Pentru ca existau zeci de mii de hotarari definitive si irevocabile, dar nepuse in executie, ministeriatul lui Valeriu Stoica a initiat liberalizarea meseriei de executor judecatoresc, la fel cum se procedase si in cazul notarilor. Astfel ca, incepand din anul 2000, conform Legii 188/2000, au inceput sa functioneze birourile private ale executorilor judecatoresti. Procentul pe care acestia au dreptul sa-l ia din valoarea unei executari a fost stabilit la maxim 10 la suta.
In perioada guvernarii PSD, Ministerul Justitiei nu a facut insa nici un fel de control pe la birourile executorilor judecatoresti, desi avea aceasta competenta. S-a multumit doar sa trimita plangerile penale privind executorii la parchetele respective, fara a-si exercita alte atributii legale.
Corpul de control al noului ministru al Justitiei, Monica Macovei, a efectuat controale ample la nivelul Camerelor executorilor judecatoresti. Controalele s-au facut pornindu-se pe sirul petitiei unui cetatean sau prin sondaj, pentru ca de aceste operatiuni s-au ocupat doar trei inspectori, in conditiile in care la nivelul intregii tari fiinteaza 350 de astfel de birouri de executori.
Situatia, in urma controalelor, s-a dovedit mai mult decat nemultumitoare, au relatat inspectorii MJ. Au fost constatate nereguli privind 69 de birouri ale executorilor, ceea ce inseamna o cincime din totalul birourilor, la nivelul tarii.
Onorarii „incarcate”
Una dintre probleme grave constatate este valoarea onorariului. Legea stabileste clar ca onorariul nu poate fi mai mare de 10 la suta din valoarea bunurilor executate. Anumiti executori nu respecta acest lucru, marind direct, in mod grosier, onorariul sau marind onorariul in forma mascata.
Un caz clar de incalcare a legii este cel al executorului Gheorghe Milici din Timisoara, care pretindea 15 la suta onorariu. In alte cazuri, marirea onorariului se facea in mod mascat. In situatii in care valoarea executarii era mica – partaje, divorturi etc. -, executorul adauga diferite cheltuieli (declarate ca sunt pretinse de executare), incat procentul ajungea pana la 20-30 la suta din valoarea bunurilor executate. Inspectorii au afirmat ca, din pacate, oamenii nu cunosc legea si au fost de acord cu ceea ce le-a pretins executorul.
„Schema de executare” imobiliara
Problema extrem de grava este cea a executarilor imobiliare. Din cauza unor executori, oamenii isi pot pierde locuintele pentru un imprumut minor. Inspectorii au dat un exemplu ipotetic despre cum poate decurge o astfel de executare.
Daca o persoana a imprumutat o anumita suma, a gajat cu locuinta si nu poate plati imprumutul, respectiva locuinta trebuie executata. Sunt mai multe trepte care trebuie respectate intr-o astfel de executare. In primul rand, locuinta trebuie evaluata de un expert. Urmeaza atentionarea care vine din partea executorului. Daca persoana tot nu achita imprumutul, urmeaza anuntul public de punere in vanzare a locuintei. Se organizeaza licitatia si locuinta este vanduta. Numai ca anumiti executori nu au respectat aceste trepte de executare.
Concret, cineva imprumuta 300.000 de euro. Poseda un imobil de un milion de euro. Nu poate achita creanta si imobilul este executat. Executorul necinstit nu expertizeaza imobilul, ci il subevalueaza la 700.000 de euro. Anuntul public este trucat, iar la prima licitatie organizata nu se prezinta nimeni. La a doua licitatie, imobilul poate fi vandut sub evaluarea stabilita. Si este vandut pentru suma de 400.000 de euro. Din aceasta suma se scade creanta de 300.000 de euro. Executorul recomanda si un avocat cu care este prieten si care va pretinde un onorariu de 50.000 de euro. Scazand valoarea imprumutului – 300.000 de euro si onorariul – 50.000 de euro din suma de vanzare – 400 000 de euro, datornicului nu-i mai raman decat 50.000 de euro dintr-un imobil de un milion. Respectandu-se legea, cel imprumutat ar fi trebuit sa-si achite suma datorata si sa ramana cu 700.000 de euro, dupa vanzarea imobilului executat. „Este un exemplu ipotetic, dar am intalnit grave cazuri in executarea imobiliara”, ne-a declarat unul dintre inspectorii MJ.
Legea, mai mult decat laxa vizavi de sanctiuni
Ca mai toate legile Romaniei, si Legea 188/2000 privind activitatea executorilor judecatoresti este ambigua. Controlul executorilor cade in competenta Ministerului Justitiei, care, insa, nu poate decat propune sanctiuni. Acestea sunt luate in discutie la nivelul Colegiului unei Camere a executorilor. Adica, respectivul executor in neregula este sanctionat de catre colegii sai. In cazurile semnalate de inspectori, executorii au primit – la nivelul Camerei – mustrari sau amenzi. MJ poate face contestare. In aceasta situatie, cazul ajunge pana la Comisia Superioara de Disciplina a UNEJ. Deci executorul in culpa este sanctionat la alt nivel, dar tot de colegi. Prea putine sunt cazurile in care executorii in culpa au fost exclusi din profesie sau suspendati pe o perioada determinata, sustin inspectorii.
Exista si sesizarile penale privind anumiti executori. Si aici este o mare problema, dupa cum ne-au relatat inspectorii. Dupa cercetarile Parchetului, dosarul ajunge in instanta. Doar ca legea nu prevede nicio incadrare a executorilor si nici modul clar de sanctionare. Printr-o extensie juridica, executorul poate fi asimilat functionarului public si sanctionat in conformitate. Numai ca cei mai multi judecatori nu isi bat capul si resping cauza pe motiv ca executorul are activitate liberala, si nu semiliberala, el neputand fi asimilat functionarului public. Acest lucru se datoreaza si practicii neunitare din sistemul judiciar romanesc.
In acest mod, s-a ajuns la situatia in care la CEDO sunt 16 cazuri in care Curtea Europeana a fost sesizata in legatura cu neexecutarea unor hotarari definitive si irevocabile in Romania. MJ cerceteaza aceste cazuri si va sesiza Parchetul in cazul in care va stabili o culpa.
UNEJ acuza protejarea marilor debitori
Am cerut parerea UNEJ in legatura cu cele constatate de inspectorii MJ vizavi de activitatea executorilor judecatoresti. In privinta tinerii incorecte a registrelor de evidenta a executarilor, UNEJ afirma ca cei in cauza au suportat sanctiuni.
Privind executarile imobiliare in neregula, UNEJ relateaza ca cei nemultumiti au la dispozitie articolul 399 din Codul de Procedura Civila si in acelasi Cod exista prevederea ca actele executorilor sa fie supuse controlului instantelor judecatoresti.
In legatura cu tergiversarea executarilor, UNEJ acuza imperfectiunile legilor care prevad tot felul de proceduri legale prin care debitorul poate amana la nesfarsit executarea – expertize si contraexpertize, protejarea bunurilor, solicitarea instantei pentru clarificarea si intelesul hotararii judecatoresti etc.
In acest punct, executorii judecatoresti, la randul lor, ridica, foarte corect, o problema deosebita – protejarea marilor debitori prin promulgarea unor legi imperfecte. Referindu-se la Legea 188/2000, UNEJ afirma: „Modificarea legii s-a facut de catre trei parlamentari nemultumiti de faptul ca unii executori judecatoresti au fost nevoiti sa-i execute pe clientii domniilor lor. Modificarea legii nu a fost operata in sensul respectarii normelor europene, ci cu scopul vadit de a distruge o profesie: cea de executor judecatoresc.
De altfel, unul dintre artizanii acestei modificari legislative a afirmat public, in chiar plenul Camerei Deputatilor, ca aceasta dorinta l-a determinat sa intre in Parlament (va putem pune la dispozitie alocutiunea)”.
Intreaga situatie a neregulilor privind executorii judecatoresti, ca si acuzele intemeiate ale UNEJ trimit la una dintre cele mai grave probleme ale Romaniei – intreg sistemul legislativ este facut aiuritor, fiecare lege permitand o portita de scapare pentru marii culpabili.
De fapt, toti participantii la sistemul judiciar romanesc – magistratii, justitiabilii, grefierii, arhivarii, MJ, CSM etc. – acuza imperfectiunile voite ale legilor romanesti, care duc, in anumite cazuri, la tragedii.
Registre tinute in creion
Inspectorii MJ au constatat nereguli privind registrele executarilor aflate la biroruile verificate. In registre fusesera facute nenumarate stersaturi si adaugiri. Mai grav, insa, este faptul ca anumiti executori isi tineau registrul in creion. Unul dintre inspectori ne-a declarat: „Daca tii un registru in creion, inseamna ca orice modificare este posibila. Sa speram ca nu peste tot a fost cazul. Probabil ca respectivii executori nu doreau sa mai faca modificarile prevazute de lege. Anume, orice modificare se face taind cu pixul greseala respectiva si tot cu pixul se face indreptarea. Dupa care se stampileaza si se semneaza intreaga modificare. Rar am intalnit asa ceva. Cei la care am descoperit neregulile ne-au spus ca nu au stiut si, de altfel, toti s-au plans ca, timp de cinci ani, au fost lasati in pace si, acum, brusc, au inceput controalele. Este cu totul absurd”.
Tot in randul neregulilor minore, inspectorii au inscris neinsistarea in privinta executarii. Desi minor, in legatura cu acest aspect exista cele mai multe plangeri din partea cetatenilor. Sunt executari care se intind pe parcursul chiar al unui an de zile. Inspectorii MJ au relatat ca executorii la care s-au descoperit tergiversari ale executarilor s-au aparat, declarand ca este culpa justitiabilului, si nu a lor.
