Desi se spune ca in Romania este inflatie de juristi si economisti, facultatile de stiinte economice si drept fiind cele mai solicitate de catre candidatii la invatamantul superior, in realitate lucrurile par sa nu stea chiar asa. Atat evidentele asociatiilor profesionale, cat si institutiile internationale care monitorizeaza capacitatea institutionala din Romania contrazic acest mit.
„Recent Banca Mondiala a aratat in raportul sau ca Romania are deficit de juristi iar pentru rezolvarea problemelor ce necesita asistenta juridica ar mai fi nevoie de cel putin inca de doua ori mai multi juristi fata de cati exista in prezent. Se estimeaza ca la nivelul intregii tari sunt 40.000 de consilieri juridici si 18.000 de avocati care se bat pentru asistenta si consultanta juridica”, a spus Lucian Florescu, secretar general al Colegiului Consilierilor Juridici – Bucuresti.
Mii de licentiati "fara vechime”
Nu trebuie neglijat nici faptul ca sunt mii de licentiati in Drept care nu-si pot exercita profesia, nu pot dobandi experienta deoarece nu mai este un secret pentru nimeni ca la angajare se cer „experienta si vechime”, pe care un tanar absolvent nu are cum sa le aiba. Asa ca juristii lucreaza ca vanzatori, secretare, colaboratori pe la firme de asigurari, ocupandu-se cu polite RCA sau in cel mai fericit caz plimba corespondenta pe la vreun birou de avo-catura. Reprezentantii CCJ atrag atentia ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va avea un impact major si asupra profesiei juridice. Pe de o parte, avocati si consilieri juridici din tarile membre ale Uniunii vor putea sa acorde asistenta juridica in Romania, batalia dandu-se in primul rand pe clientii grasi (institutii publice si private) si mai putin pe vreun dosar de scandal intre concubinii din Ferentari, pe de alta parte, justitia europeana lucrea-za cu juristi specializati pe domenii (drept bancar, drept comercial, drept civil, drept penal, dreptul mediului, dreptul de autor etc.), nu cum se poarta pe plaiurile carpatine, adica „bun la toate”, si la divort, si la damigene si gaini furate, si la protectia mediului, si la contencios, si la litigii internationale, adica din toate cate putin, nimic in profunzime.
Atestarea pe post se face de catre ingineri, veterinari…
Prin urmare, doar faptul ca cineva este posesorul unei diplome care atesta absolvirea unei facultati nu va mai fi suficienta pentru exerci-tarea profesiei. In lumea civilizata capacitatea profesionala a unui jurist nu este apreciata de catre angajatorul inginer, medic veterinar sau textilist, ci de catre asociatiile profesionale care dau patalamaua cu care licentiatul in drept se poate angaja. O alta problema va fi asigurarea profesionala (malpraxis), care, desi este prevazuta de lege, este ignorata. Dupa aderare nu mai este de glumit cu aceasta cerinta, lucru de altfel care va fi atat in sprijinul angajatorului, cat si al angajatului. „In prezent pentru ocuparea unui post de consilier juridic majoritatea angajatorilor le cer candidatilor dovada experientei, a vechi-mii inscrise in cartea de munca. Dar pot fi persoane foarte capabile sa se achite de atributiile de serviciu fara ca acest lucru sa fie neaparat atestat de cartea de munca. Angajatorii pun insa aceasta conditie uneori de teama sa nu fie trasi la raspundere si sa plateasca pentru decizii avizate gresit de catre juristul institutiei. Or asigurarea profesionala ar putea veni in ajutorul ambelor parti, angajatorii putand astfel sa renunte la conditia de vechime inscrisa in cartea de munca atata vreme cat consilierul juridic este atestat pro-fesional de catre asociatiile profesionale si asigurat pentru malpraxis. Trebuie sa sustinem atestarea profesionala a absolventilor, atestare ce trebuie facuta doar de catre asociatiile profesionale, asa cum se practica in toata lumea, si pentru juristi, si pentru medici, si pentru arhitecti”, a subliniat secretarul general al CCJ Bucuresti.
Juristii, „dusmanii” directorilor
Pana prin 1990 toate institutiile din Romania, de la ministere pana la cooperativele de incaltaminte, fete de masa si plicuri de piper, toate aveau un birou juridic. Conducatorul unitatii nu facea un pas fara sa-l intrebe pe jurist daca este sau nu este buna decizia ce urmeaza a fi luata. Dupa '90 directorii de la firmele de stat sau private n-au mai dat doi bani pe importanta oficiului juridic. Multi au considerat ca n-au nevoie de consilieri juridici, adesea juristii fiind considerati dusmani pentru ca se opun semnarii unor acte ilegale. Sunt insa si situatii (destule) cand se pastreaza posturile de juristi in organigrama, chiar se creeaza posturi, dar nu pentru angajarea profesionistilor, ci pentru un loc caldut oferit neamurilor, prietenilor de afaceri, fara ca acestea sa fie si competente profesional, cerinta pe care oricum directorii nu o pun deoarece pentru procesele din instanta apeleaza la „casele de avocatura”, la care platesc saci doldora de bani, in loc sa-i trimita pe juristii institutiei si sa economiseasca banii publici. Recent Colegiul Consilierilor Juridici Bucuresti a trimis un memoriu catre institutiile publice si private, solicitandu-le sa aplice legea referitoare la exercitarea profesiei de consilier juridic. „Avand in vedere norma imperativa din Legea 514/2003, art. 1: Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statutului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale per-soanelor juridice de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu Constitutia si legile tarii”. Acesta este un paragraf al legii pe care CCJ doreste sa le-o reaminteasca directorilor de institutii care au renuntat la serviciile de asistenta juridica acordata de juristii proprii, alegand „externalizarea” serviciilor de consultanta, asistenta si repre-zentare juridica, solutie mult mai costisitoare si uneori ineficienta, apreciaza CCJ. Un proiect legislativ referitor la modificarea Legii 514/2004 privind exercitarea profesiei de consilier juridic asteapta sa fie dezbatut in Parlamentul Romaniei. Una dintre modificari se refera la contopirea celor doua profesii de avocat si consilier juridic intr-una singura cu titulatura de avocat ales, numit.
