Activitatea firmelor de leasing este, mai nou, reglementata dupa regulile bancare, fiind de presupus ca acest lucru va face imposibila pe viitor aparitia unor cazuri de frauda gen MTS Leasing. Pana acum cei care isi cumparau in leasing masini sau case riscau sa ramana nu numai fara respectivele bunuri, in cazul falimentului firmei, ci si datori vanduti catre societatea falimentara, conform contractelor semnate de ei.
O ordonanta de guvern privind institutiile financiare nebancare stabileste ca firmele de leasing vor fi obligate – ca o prima conditie de a se infiinta – sa puna pe masa, cash, echivalentul a 200.000 de euro. De asemenea, ele trebuie sa devina societati comerciale pe actiuni, sa faca foarte transparenta activitatea lor urmand normele Bancii Nationale a Romaniei (BNR ) si sa se refinanteze prin listarea actiunilor pe piata de capital. Pentru beneficiarii serviciilor de leasing vestea buna este ca, in cazul in care o firma da faliment, nu vor mai ramane pagubiti si de bunuri, si de bani ca pana acum, tocmai pentru ca activitatea firmelor de leasing se va desfasura sub supravegherea BNR.
Toate aceste reguli prin care se face ordine in domeniul leasingului au fost stabilite prin Ordonanta nr. 28/2006. Firmele de leasing vor fi obligate sa aiba un capital social minim de 200.000 de euro. Capitalul trebuie varsat integral, in forma baneasca, la momentul subscrierii. Aceste entitati vor trebui sa se constituie ca societati comerciale pe actiuni. Ordonanta prevede ca firmele de leasing au obligatia de a furniza informatii detaliate Bancii Nationale referitoare la calitatea actionarilor, structura grupurilor din care fac parte acestia, precum si la situatia financiara a grupului. BNR poate solicita orice informatii cu privire la oricare dintre entitatile care sunt parte a grupului.
Sefii acestor firme trebuie sa aiba onorabilitatea corespunzatoare functiei, sa nu fi cauzat prin activitatea lor falimentul unui agent economic, sa aiba studii superioare si experienta in domeniu. Firmele de leasing vor avea obligatia sa emita norme interne dupa care sa-si desfasoare activitatea, dar cu respectarea reglementarilor BNR.
Normele vor trebui sa cuprinda reguli care sa se refere la bonitatea beneficiarului, la criteriile si conditiile acordarii creditului. Activitatea de evidenta contabila va fi organizata si condusa dupa Legea contabilitatii 82/1991 republicata si dupa reglementarile BNR, cu avizul Finantelor. Firmele de leasing sunt obligate sa raporteze BNR structura portofoliului de credite si orice informatie solicitata de Banca Centrala.
Analistii sunt de parere ca o perioada de cateva luni nu este exclus ca numarul contractelor de leasing sa scada, pana la acomodarea pietei cu noile masuri, fapt care ar putea ingreuna procesul de finantare si ar determina costuri mai mari pe produsul de leasing. Asta pentru ca firmele sa faca fata rigorilor BNR. Firmele care nu se vor supune acestor reguli vor fi scoase de pe piata.
Disciplina creste costul leasingului
Asociatia Societatilor de Leasing din Romania (ASLR) va incerca sa-si promoveze modificarile pe care deja le-a propus la Ordonanta 28, ne-a declarat Bogdan Apahidean, presedintele ASLR. Daca insa ordonanta va ramane fara amendamentele ASLR, Bogdan Apahidean prezice incetarea activitatii pentru o parte din firmele de leasing din cauza ca nu vor putea atrage capitalul impus de 200.000 de euro. "Numarul total de vanzari in leasing – mai ales la persoane fizice – se va reduce din cauza cerintelor crescute in ceea ce priveste venitul minim necesar”, afirma Apahidean. "Este posibil, dar nu obligatoriu – intrucat unele firme ar putea sa se decida sa suporte ele costul – sa avem de-a face cu o crestere a costurilor, din cauza resurselor necesare pentru a face fata atragerii de capital si a costurilor cu sistemul de raportare catre BNR”, adauga Apahidean.
Necesitatea reglementarii leasingului si a altor forme de credit nebancare vine in continuarea politicii de tintire a inflatiei si, in consecinta, de control al creditului, ne-a declarat senatorul PNL Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget, finante si banci a Senatului. In timp ce BNR a luat o seama de masuri restrictive in ceea ce priveste creditul bancar, creditul nebancar – leasingul sau creditul de consum – se dezvolta nestingherit, subliniaza Vosganian. Pentru o comparatie, spune senatorul liberal, e suficient sa aratam ca in timp ce piata asigurarilor a ajuns la sfarsitul anului 2005 la un volum de 1,2 miliarde euro, expunerea activitatii de leasing a depasit 2 miliarde de euro. Noua legislatie in domeniul leasingului are printre obiective cresterea solvabilitatii si credibilitatii acestei piete si, in acest fel, sa vina in ajutorul beneficiarilor acestor servicii, prin criterii de prudentialitate, care au in vedere capitalul social, constituirea de rezerve si marja de solvabilitate.
Si datornici, si cu bunul luat
In al doilea rand, noul cadrul legal urmareste o anumita diferentiere de activitati, afirma senatorul Vosganian, in sensul ca aceste criterii sunt mai severe, de exemplu, pentru activitatea de leasing imobiliar, pentru ca situatii precum MTS Leasing sa nu se mai repete. "Noua reglementare vine in avantajul populatiei. Dat fiind ca bunurile ce fac obiectul activitatii de leasing raman in proprietatea firmei de leasing (spre deosebire de creditul ipotecar, cand bunul ramane in proprietatea beneficiarului), daca o firma de leasing da faliment – in ciuda faptul ca beneficiarul a avut o conduita exemplara pe tot timpul relatiei sale contrac-tuale cu respectiva firma de leasing -, el poate pierde bunul, care poate fi o masina sau o casa, si sa ramana si fara bunul pentru care s-a indatorat, dar si bun de plata inca vreo 15 ani, conform contractului”, sintetizeaza situatia Vosganian.
