Declaratiile de avere ale judecatorilor si procurorilor timiseni contureaza ideea ca profesia de magistrat echivaleaza, in unele cazuri, cu satisfactii financiare mai mari chiar si decat ale demnitarilor. In contextul unor investitii importante in imobile si terenuri, averi dobandite intr-un timp foarte scurt, apare justificata suspiciunea raportorilor europeni ca actul de Justitie se tranzactioneaza ca la piata, fenomen ce poate tine Romania inca ani buni la portile Europei. In ciuda unor drepturi banesti de cateva ori mai mari decat ale altor categorii de intelectuali, magistratii se considera indreptatiti sa ceara majorarea lefurilor.
Averi trecute pe numele altor persoane?
In timp ce judecatorii si procurorii de la Judecatoria Timisoara, respectiv Parchetul de pe langa Judecatorie, n-au apucat sa dobandeasca, decat in foarte putine cazuri, un apartament sau o masina, magistratii de la Tribunal au, in general, pe langa minimul confort – adica apartament, casa de vacanta si masina -, credite ipotecare si conturi bancare cu peste 10.000 de euro, iar la Curtea de Apel avem de-a face cu magistrati de-a dreptul impliniti din punct de vedere financiar. Case, terenuri, luciuri de apa, utilaje agricole si alte asemenea investitii apar frecvent in declaratiile de avere ale celor care impart dreptatea.
La unitatile apartinand Ministerului Public, declaratiile de avere contureaza, in majoritatea cazurilor, o oarecare modestie fiscala (ca sa nu spunem saracie lucie), situatie care, in cazul in care s-ar dovedi a fi nereala, poate trada trecerea averii pe numele altor persoane sau oarece omisiuni de natura penala din partea semnatarilor. Spre exemplu, daca in primele declaratii de avere completate in luna mai 2003, mai multi judecatori au recunoscut ca au in conturi peste 10.000 de euro, la a doua „spovedanie” scrisa, cu mici exceptii, euroii din conturi au disparut pur si simplu, fara ca pe lista averilor sa fi aparut terenuri, imobile sau masini in plus.
„Nu mi se pare corect ca magistratii sa fie asimilati functionarilor publici, cum, de asemenea, nu mi se pare corect ca noi sa nu fim luati in calcul atunci cand e vorba de majorari salariale. Ar mai fi si alte motive de nemultumire cand vorbim de numarul insuficient al grefierilor, incarcarea completelor de judecata la 50-60 de dosare in fiecare sedinta, lipsa calculatoarelor si a Internetului din birouri, pentru a ne putea conecta la site-ul legislativ, permanenta schimbare a legislatiei”, a afirmat purtatorul de cuvant al Judecatoriei Timisoara, Raluca Panaitescu, motivele ce ar putea sta la baza unor eventuale revendicari salariale.
Conducatorii Justitiei din Timis, salarii de demnitari
In conditiile in care alte categorii de intelectuali au salarii de cateva milioane de lei lunar, magistratii reprezinta cea mai bine platita clasa sociala. Si cu privilegii pe masura. Pentru a nu fi acuzati de subiectivism in tentativa de a contura latura financiara a acestei profesii, vom mentiona sumele castigate de conducatorii Justitiei din judet in anul 2004.
Astfel, seful DNA Timisoara, procurorul Vlad Speriusi, ce coordoneaza lupta anticoruptie din aceasta zona, a fost retribuit cu nu mai putin de 502 milioane de lei, in timp ce procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel, Petre Dungan, a castigat, din munca la parchet si din activitatea de cadru didactic la trei universitati, printre care si „fabrica de juristi” de la Baile Herculane, 510 milioane de lei.
Seful Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara, prim-procurorul Florian Munteanu (aflat in prezent in preaviz, dupa ce de curand si-a depus demisia din functie), nu a considerat necesar sa-si mentioneze salariul in declaratia de avere, iar omologul sau de la Parchetul de pe langa Tribunal, Vasile Bac (eternizat pe functie), are norocul ca declaratia sa sa fie postata pe Internet in asa fel incat salariile sa nu fie vizibile.
Tot un profesionist de aproape 500 milioane de lei pe an este si fostul sef Parchetului Militar Timisoara, colonelul Romeo Balan, (actualmente transferat la DNA Bucuresti). Acesta si-a trecut in cont 447 milioane de lei din leafa de la serviciu si 48 de milioane din activitatea de cadru didactic.
Paradoxal, exista discrimari salariale si intre judecatori si procurori, promovate chiar de ministrul Justitiei, Monica Macovei. Asa se face ca presedinta Curtii de Apel, Silvia Nebela, a castigat, in anul fiscal 2004, aproape 600 milioane de lei, deci aproape 100 de milioane mai mult decat seful PNA, iar fosta sefa a Tribunalului, Viorica Tortolea – 591 milioane de lei.
Cu o instanta mai jos, la Judecatoria Timisoara, presedintele Lucian Iusan (ajuns, intre timp, presedintele Tribunalului) a incasat „doar” 400 milioane de lei, in timp ce presedintele Tribunalului Militar Timisoara, col. Petre Matiu, a fost retribuit cu 430 milioane de lei.