Pedepse grele – cuprinse între şapte şi 25 de ani – au fost cerute de către parchet împotriva acuzaţilor, inclulpaţi în unele cazuri de rebeliune, deturnare de fonduri sau nesupunere.
”Este cel mai important proces pe care l-am cunoscut în democraţie”, a declarat vineri preşedintele Curţii Supreme, care va judeca dosarul, Carlos Lesmes, într-o întâlnire cu presa internaţională. Peste 600 de jurnalişti de la 150 de instituţii media au fost acreditaţi.
Procesul urmează să dureze ”aproximativ trei luni”, până la sfârşitul lui aprilie sau începutul lui mai, iar hotărârea va fi pronunţată, cel mai devreme, abia două sau trei luni mai târziu, a declarat Carlos Lesmes..
Pentru separatişti – care revendică natura paşnică a mişcării lor şi denunţă lunile petrecute în detenţie provizorie de către nouă acuzaţi – acest proces este ”o farsă”.
”Ne aflăm în faţa unei strategii premeditate în vederea lichidării expresiei şi voinţei democratice a catalanilor”, a denunţat vineri preşedintele separatist al Cataloniei Quim Torra.
”Acesta va fi un proces cu toate garanţiile posibile, noi suntem un stat de drept”, i-a răspuns o purtătoare de cuvânt a Guvernului central, Isabel Celaa.
Carlos Lesmes a denunţat, la rândul său, ”o mare campanie menită să discrediteze instituţia judicară spaniolă”, afirmând că domneşte o ”enormă pluralitate ideologică” în rândul celor şapte magistraţi care vor judeca cazul.
PUIGDEMONT, MARELE ABSENT
Pe banca acuzaţilor se vor afla Oriol Junqueras, fostul vicepreşedinte regional, membri ai fostului său Executiv, doi lideri ai unor puternice asociaţii separatiste şi fosta preşedintă a Parlamentului catalan Carme Forcadell.
Cei nouă acuzaţi aflaţi în detenţie provizorie – unii de peste un an – au fost transferaţi vineri de la închisoarea din Catalonia către închisori din regiunea Madridului, unde urmează să rămână pe toată durata procesului.
Potrivit unui forograf AFP aflat la faţa locului, zeci de activişti separatişti au strigat ”libertate” la trcerea convoliului în care se aflau aceştia.
Magistraţii au dezvăluit tot vineri lista persoanelor chemate să depună mărturie în timpul audierilor. Între ele se află Mariano Rajoy, şef al Guvernului la momentul crizei catalane, în octombrie 2017, vicepreşedinta sa Soraya Saenz de Santamaria sau preşedintele Ţării Bascilor Iñigo Urkullu, care a servit ca mediator între Barcelona şi Madrid în toiul tensiunilor.
Preşedinte catalan la momentul faptelor, Carles Puigdemont va fi marele absent al acestui proces. El a fugit din Spania în Belgia, pentru a scăpa de urmăriri judiciare, în urma declarării unilaterale a independenţei, la 27 octombrie.
Tentativa de secesiune, precedată de un referendum de autodeterminare interzis de justiţie la 1 octombie, a antrenat destituirea Executivului lui Carles Puigdemont şi suspendarea autonomiei Cataloniei de către Guvernul central.
VIOLENŢE CONTESTATE
Judecătorii vor avea de tranşat o problemă fundamentală – şi anume dacă au avut loc violenţe în cursul tentativei separatiştilor de a despărţi bogata regiune, cu 7,5 miliaone de locuitori, de Spania.
”Una dintre problemele centrale ale procesului va fi să se stabilească dacă ceea ce s-a petrecut poate fi considerat violenţă”, a apreciat Carlos Lesmes.
Existenţa unei ”revolte violente” este, într-adevăr, o condiţie indispensabilă a rebeliunii, infracţiunea cea mai gravă de care sunt acuzaţi nouă protagonişti.
Separatiştii susţin că singura violenţă a fost cea a poliţiştilor trimişi de Madrid în Catalonia cu scopul de a împiedica ţinerea referendumului la 1 octombrie.
Însă, potrivit parchetului, separatiştii ”aveau în vedere utilizarea tuturor mijloacelor necesare pentru a-şi atinge obiectivul, inclusiv (…) violenţa necesară pentru a asigura rezultatul criminal căutat”.
