Saptamana trecuta, o instanta ruseasca a dat verdictul intr-un proces care treneaza de sapte ani si care viza asasinarea deputatei Galina Starovoitova, renumita militanta pentru drepturile omului din Rusia, adepta fidela a celebrului disident acad. Andrei Saharov. Dar nu atat simpla comunicare a sentintei a atras atentia opiniei publice, cat mai ales faptul ca reprezentantul procuraturii a recunoscut ca a fost vorba de un asasinat politic.
Asasinarea dnei Starovoitova nu a fost, insa, decat unul dintre cazurile de distrugere deliberata a politicienilor liberali de prima marime, inainte si dupa 1998: Serghei Markidonov, membru al Partidului Stabilitate (26 noiembrie 1996); Iuri Poliakov, reprezentant al miscarii Puterea Poporului (3 decembrie 1996); Vladimir Goloviov, cofondator al Partidului Rusia Liberala (21 august 2002); deputatul liberal Serghei Iusenkov (17 aprilie 2003).
Fara indoiala, asemenea situatii se includ in fenomenul mai larg al crimei organizate, care ia amploare in Rusia, pe fondul unei piete foarte profitabile a traficului de arme, sustrase din imensul arsenal mostenit de la Imperiul sovietic. Fenomenul este mult mai complex si are motivatii diverse. Intre altele, si actiuni bine dirijate in vederea sugrumarii oricarei tendinte de democratizare reala a societatii rusesti. Iar in aceste actiuni un rol bine conturat se pare a-l avea o formatiune politica ultranationalista si xenofoba (Partidul Liberal Democratic), condusa de excentricul Vladimir Volfovici Jirinovski. Semnificativ, prin decret prezidential semnat de Vladimir Putin la 17 ianuarie 2001, Jirinovski a fost distins cu titlul de „jurist emerit”, pentru „meritele sale in dezvoltarea legislatiei ruse”!
Cine era Starovoitova?
Galina Vasilievna Starovoitova s-a nascut la Celiabinsk, in 1946. Entograf si politician, ea a fost si o militanta pentru drepturile omului, precum si un campion pentru reforme politice in Rusia. A fost asasinata in fata casei sale din centrul Sankt Petersburgului, la 20 noiembrie 1998. Dupa toate probabilitatile, s-a spus atunci, era un „asasinat politic”. Dar oficialitatile nu au recunoscut atunci nimic.
Fiind un critic al abuzurilor comise asupra drepturilor omului impotriva armenilor in Nagorno-Karabah, Starovoitova a fost aleasa ca deputata din partea Erevanului, capitala Armeniei, in Sovietul Suprem al URSS. In 1990, a devenit deputat in Sovietul Suprem al Rusiei, din partea Leningradului. Ea a fost si consilier al presedintelui Boris Eltin in probleme etnice, dar a fost demisa din cauza unor divergente fata de politica Kremlinului in Caucaz.
In decembrie 1994, a devenit copresedinte al Partidului Rusia Democratica. In decembrie 1995, a fost aleasa, din partea Sankt Petersburgului, ca deputat in Duma de Stat. La 29 ianuarie 1996, Comisia Electorala Centrala a inregistrat, la initiativa unui grup de alegatori, candidatura Galinei Starovoitova pentru functia de presedinte al Rusiei. In aprilie 1998, ea a fost aleasa presedinte al Partidului Rusia Democratica.
Crima s-a platit cu 10.000 de dolari
Presa rusa din ultimele zile a adus elemente noi privind asasinatul de acum 7 ani. Se remarca, mai ales, faptul ca, daca „actorii” principali au primit peste 20 de ani de inchisoare, numele ex-deputatului Mihail Gluscenko, cel care a comandat crima, nu a fost luat in seama. Ancheta nu l-a acuzat pentru acest asasinat.
Asasinarea unuia dintre cei mai cunoscuti politicieni ai tarii, unul din ideologii liberalismului rus, a socat intreaga tara. Ancheta a organizat-o FSB la Petersburg si in regiunea Leningrad. Urmarirea penala s-a intrerupt in noiembrie 2002.
Fusesera arestati sase indivizi, intre care erau si principalii suspecti din dosar – Iuri Kolcin si Vitali Akisin (dovediti ulterior ca faptuitori directi ai crimei). In momentul savarsirii crimei, Kolcin era angajat intr-un detasament special al GRU (serviciul secret al armatei), apoi a fost soferul personal al omului poreclit „Hohol”, socotit „creierul” grupului criminal „Tambov” din Petersburg (dupa unele date, sub acest nume s-ar ascunde ex-deputatul Dumei de Stat din partea Partidului Liber Democrat – al lui Jirinovski -, Mihail Gluscenko, care acum traieste in strainatate).
Dupa parerea anchetatorilor, in aceasta crima au fost implicati peste 10 oameni, in special angajati ai firmei de paza „Sfantul cneaz Aleksandr Nevski”. Unul din martori l-a identificat ca fiind cel care a comandat asasinatul pe fostul deputat Mihail Gluscenko, al carui cabinet parlamentar se afla in acelasi imobil cu firma de paza. De cateva ori a fost pomenit numele ex-deputatului si in concluziile procurorului. „Din analiza relatiilor reciproce s-a vazut ca Gluscenko era cel care avea puterea, si nu atat Kolcin”, spunea el. In alt loc al rechizitoriului, procurorul, sprijinindu-se pe probe furnizate de un alt martor (directorul oficial al firmei de paza), a declarat: „Kolcin este omul lui Gluscenko”.
Criminali… cu frica lui Dumnezeu
Pe timpul audierilor, probe importante a furnizat si unul dintre inculpati, care s-a considerat partial vinovat. El a povestit ca, la ordinul lui Iuri Kolcin, a montat aparatura de ascultare in casa unde locuia Starovoitova. Potrivit lui, „la organizarea asasinatului s-au cheltuit 10 mii de „baxuri” (dolari, in argoul infractorilor rusi) din buzunarul lui Kolcin”.
Inculpatul a dezvaluit instantei si structura firmei „Nevski”. „Lider era Kolcin, pe care ceilalti il numeau „boss”.” El a povestit ca in birourile firmei de paza erau icoane, iar toti angajatii, la cererea lui Kolcin, luau parte la slujbe religioase. In general, toate sedintele incepeau cu rugaciuni. De cateva ori, potrivit inculpatului, la firma de paza se vorbea despre lupta impotriva „influentei jido-masonice asupra Rusiei”, inclusiv impotriva Galinei Starovoitova.
Asasinul-filosof
In rechizitoriul sau, procurorul a spus ca motivul asasinatului n-au fost banii, ci politica. De altfel, procurorul a precizat ca criminalii nu s-au atins de banii aflati asupra victimei si nici de obiectele ei de valoare. Procurorul a cerut condamnarea pe viata a lui Iuri Kolcin si a lui Vitali Akisin. Altor doi li s-a cerut condamnarea la 15 ani de inchisoare, iar pentru un al cincilea – la 12 ani. Inculpatului care a contribuit activ la dezvaluirea asasinatului procurorul i-a cerut condamnarea la o detentie de numai 4 ani si jumatate.
Completul de judecata a dat verdictul peste mai mult de o luna. La 23 mai anul acesta, cei sase inculpati au avut dreptul la ultimul cuvant. Iuri Kolcin a avut un „discurs” de doua ore, cu lungi citate din Cartea Sfanta, din vietile sfintilor, din clasici rusi, cu largi excursuri in istoria Rusiei, vorbind despre rascoala crestinilor, facand mai multe paralele cu Aleksandr Nevski si impuscarea familiei tarului. Totusi, discursul lui Kolcin, pe care sotia lui l-a numit filosof, n-a convins instanta. Tribunalul de la Petersburg i-a condamnat pe faptuitorii directi, Iuri Kolcin si Vitali Akisin, la 20 si, respectiv, 23 de ani si jumatate de inchisoare. Ceilalti inculpati au fost fie achitati, fie au fost eliberati, intrucat vina lor se prescrisese intre timp.
