In pofida Legii nr. 571/14 decembrie 2004, care „protejeaza personalul din autoritatile si institutiile publice si din alte unitati, ce semnaleaza incalcari ale legii”, si denuntatorii actelor de coruptie si ai neregulilor sunt, in continuare, ostracizati sau pedepsiti pentru curajul lor profesional. Cazul conferentiarului dr. Aurelian Oprea de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMVB) este simptomatic pentru ceea ce inseamna, in Romania anului 2005, avertizor al ilegalitatii si coruptiei pus la zid de autoritatile reclamate.
Conf. dr. Aurelian Oprea de la Facultatea de Horticultura din Bucuresti a semnalat Decanatului si Rectoratului USAMVB un plagiat. Mai precis, este vorba de un furt intelectual de proportii, comis de numita Oana Arina Antoce (cadru didactic USAMVB). Plagiatul a fost girat „stiintific”, cu o prefata elogioasa, de catre prorectorul Ioan Namolosanu.
Tot el a fost si „referentul stiintific” al plagiatului, utilizat de numita Antoce la promovarea didactica si profesionala. Plagiatul a fost dezvaluit si in ziarul nostru, fara ca Rectoratul sau Senatul USAMVB sa dispuna masuri de sanctionare sau de retragere a acelui grad didactic obtinut fraudulos.
Sedinta aranjata, plagiat tolerat
Legea nr. 571/14 decembrie 2004 are un continut european. Legea stabileste protectia personalului din institutii publice si din alte unitati atunci cand sunt semnalate incalcari ale legii (citam): „Infractiuni de coruptie si asimilate coruptiei, infractiuni in legatura directa cu cele de coruptie, infractiuni de fals si infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul, practici sau tratamente preferentiale, incompetenta sau neglijenta in serviciu (…)”. „Sesizarile pot fi inaintate sefilor ierarhici, conducerilor institutiilor vizate, comisiilor de disciplina, organelor judiciare, ONG-urilor, mass-media etc.” Avertizarea in interes public si protectia avertizorului (denuntator, petent etc.) constituie doua proceduri europene legiferate, asadar, si in Romania. Acestea sunt menite a contribui la eradicarea coruptiei, la asanarea morala si penala a societatii. Conf. dr. Aurelian Oprea a simtit pe pielea sa ce inseamna protectia acordata de legea (europeana!) nr. 571/2004. Dupa semnalarea plagiatului, rectoratul a organizat o asa-zisa „sedinta de analiza” in data de 14 martie 2005. Normal ar fi fost – asa cum se intampla in orice comunitate stiintifica universitara din UE sau SUA, in astfel de situatii – ca senatul respectivei institutii de invatamant sa purceada la cercetarea plagiatului si la sanctionarea autorului acelei fapte reprobabile care descalifica un cadru didactic. Conf. dr. Aurelian Oprea a constatat ca la „sedinta de analiza” nu s-a intocmit proces-verbal. Avertizorul Oprea a fost insa chemat la secretariatul prorectorului. Pentru ce? „Am fost rugat sa semnez un proces-verbal ticluit ulterior”, declara avertizorul.
„Ce ai cautat la presa?”
In acea „sedinta de analiza” (care a avut scopul real de a-l „infiera” pe avertizorul furtului intelectual) s-au petrecut fapte reprobabile: „Desi m-am adresat cu doua memorii catre USAMVB si MEdC, in care am aratat plagiatul, acest subiect nu a fost abordat de rectorat, ci ocolit cu buna stiinta, poate chiar cu intentia de musamalizare. Atitudinea de partinire a plagiatorului contravine flagrant intentiilor USAMVB de reformare a acestei institutii publice”. Impotriva lui Oprea s-a declansat o campanie de ostracizare profesionala. Faptul ca a deranjat „mafia coruptiei universitare” din USAMVB (si pe anumite personaje aflate in gratiile rectoratului) nu i-a fost iertat acestui conferentiar. Oprea s-a increzut in eforturile ministrului Miclea de asanare a imposturii din universitatile romanesti. „La acea sedinta de analiza, desfasurata dupa tipicul comunist de altadata, acuzatorul a devenit acuzat”, ne marturiseste Oprea.
„Mai mult, cu scop de intimidare, mi s-a adresat intrebarea „Ce ai cautat la presa?”” El atentioneaza ca, initial, s-a adresat USAMVB si MEdC si abia dupa aceea a sesizat presa. In plus, Legea nr. 571/2004 da dreptul avertizorului sa se adreseze oricand mass-media.
Abuzuri, intimidari
Nemaiputand suporta mizeriile administrative si birocratice din USAMVB, Aurelian Oprea s-a plans si ministrului Educatiei si Cercetarii, in data de 5 aprilie 2005: „In urma demersurilor mele oficiale prin care am facut cunoscut conducerii USAMVB un caz de plagiat, am devenit tinta unor presiuni si abuzuri in serviciu. (…) Tot ca o masura represiva impotriva mea, mi se adreseaza expresii neacademice din partea prorectoratului, care contravin deontologiei profesionale. (…) In data de 19 aprilie 2005, din ordinul conducerii, s-a convocat o sedinta largita de catedra (cu participarea prorectorului, decanului si prodecanului) cu scopul primordial de a ma scoate din laboratorul de lucru, destinat cercetarilor, cursurilor si lucrarilor practice cu studentii, in care am si biroul. Pretextul acestei evacuari (fortate – n.n.) a fost redistribuirea spatiilor catedrei in favoarea doctoranzilor prorectorului. Astfel, peste 50% din etajul superior al cladirii catedrei a fost oferit „amical” unei alte facultati, care detine spatii suficiente. Alte doua incaperi au fost inchiriate asociatiei ADAR, la un pret ridicol, de 50 USD/an – asociatia unde functioneaza sotia prorectorului”.
