Legea prin care au fost aduse modificari Codului Fiscal a intrat in vigoare ieri, la trei zile dupa publicarea in Monitorul Oficial. Normele pentru aplicarea aces-tei legi sunt asteptate, potrivit Finantelor, in cel mult doua saptamani. Cu toate acestea, legea care modifica Codul Fiscal isi produce deja efectele.
De-a lungul timpului, cele mai mari dificultati intalnite de catre contribuabili in respectarea legislatiei fiscale privesc normele metodologice de aplicare a prevederilor legale. Norme care exced textul legii, norme metodologice cu efect retroactiv de la data actului normativ in aplicarea carora au fost emise.
Necesitatea publicarii normelor de aplicare a Codului Fiscal decurge in special din necesitatea clarificarii unor termeni folositi in textul Codului de care depinde buna aplicare a acestuia. Nelinistea entitatilor care trebuie sa aplice prevederile codului este cu atat mai mare cu cat potrivit unor masuri din Codul de procedura fiscala retinerea si nevarsarea de catre platitorii obligatiilor fiscale a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, in cel mult 30 de zile de la scadenta, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 100 milioane lei la 500 milioane lei.
Bancile cer aparitia normelor
Cum impozitul pe dobanzi este o suma ce intra in sfera acestei sanctiuni, este de inteles de ce bancile cer neintarziat publicarea normelor. Iata si un exemplu care reliefeaza multitudinea de termeni ce se cer a fi explicati cu precizie pentru a nu da loc la interpretari: venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente pentru care ratele dobanzilor sunt mai mici sau egale cu nivelurile ratelor dobanzilor de referinta de pe pietele interbancare la depozitele la o luna comunicate in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzatoare monedelor in care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective, precum si la depunerile la casele de ajutor reciproc.
In functie de interpretarea notiunii subliniate mai sus, anumite dobanzi incasate de catre persoanele fizice vor putea fi neimpozabile, considerandu-se ca sunt real negative.
Potrivit normelor de tehnica legislativa, normele metodologice nu pot fi publicate decat dupa publicarea actului normativ in baza caruia se emit. Asadar, succesiunea etapelor este fireasca, numai ca intarzierea trebuie sa fie minima. O aplicare coerenta a legislatiei fiscale impunea intrarea in vigoare a modificarilor la Codul Fiscal cu cel putin 30 de zile mai tarziu fata de data publicarii in Monitorul Oficial, timp in care trebuiau sa fie emise si normele metodologice.
Cele mai importante modificari aduse Codului Fiscal se refera la impozitarea veniturilor obtinute din dobanzile bancare, din tranzactiile cu valori mobiliare si imobiliare si din operatiunile de vanzare-cumparare de valuta la termen. Astfel, pentru depozitele constituite dupa data de 4 iunie, veniturile din dobanzi vor fi impozitate cu 10%. Aceeasi cota se aplica si pentru tranzactiile cu actiuni, dar cu unele specificatii. Cei care detin in portofoliu valori mobiliare pe o perioada mai mare de un an si efectueaza operatiuni de transfer cu acestea vor fi impozitati in continuare cu 1%. Noua cota se aplica doar pentru actiunile intrate in portofoliu dupa data intrarii in vigoare a legii de modificare a Codului Fiscal.
Forma actuala a legii reflecta nu numai nivelul impozitelor incepand cu data de 4 iunie, dar si modificarile ce vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2006, respectiv continuarea cresterii nivelului cotelor de impozit pentru majoritatea veniturilor pana la 16%.
Tranzactiile imobiliare speculative, taxate cu 10%
„Impozitarea castigului de capital in cadrul tranzactiilor imobilare are un caracter de noutate. Principala dificultate o constituie identificarea castigului dintre pretul final si cel platit initial pentru imobilul respectiv. Pentru a determina un castig net este firesc sa fie luati in calcul si alti factori de influenta asupra noului pret”, este de parere Justinian Cucu, director general al companiei de consultanta fiscala Global Tax Management. Acesta precizeaza ca ar fi fost necesara ajustarea castigului cel putin cu nivelul indicelui de inflatie. „Daca un apartament in valoare de 30.000 euro, achizitionat in anul 2005, este instrainat in 2007 cu 35.000 euro, diferenta dintre pretul de achizitie si cel de vanzare va fi supusa unui impozit de 10%. Astfel, pentru un castig de 5.000 euro se va plati un impozit de 500 euro. Mecanismul cuprins in Codul Fiscal nu ia in calcul inflatia, care, la un nivel mediu de 7,5% pe an pe intreaga perioada de doi ani din exemplul de mai sus, va reprezenta pentru pretul initial un spor de 4.500 de euro. In aceste conditii, beneficiul real in urma retranzactionarii apartamentului nu va fi numai de 500 de euro”, a explicat directorul Global Tax Management.
In cazul donatiilor, unde nu exista un pret de achizitie, vor fi utilizate nomenclatoarele utilizate deja de catre notarii publici, iar evaluarile efectuate vor fi aproximative.
Vestea buna este ca vor fi impozitate doar tranzactiile imobiliare cu caracter speculativ, adica efectuate intr-o perioada de trei ani de la data cumpararii initiale. „In opinia mea, modificarile sunt, in principiu, pozitive pentru ca, cel putin in domeniul imobiliar, vin sa puna capat unei perioade de speculatii. Impactul negativ va fi reprezentat de cresterea proportionala a preturilor chiar daca tranzactiile nu sunt purtatoare de impozit, in virtutea apetitului pentru cresteri de pret chiar daca nu este si absolut justificat”, a precizat Justinian Cucu.
