Arestarea celor cinci directori de presa ai trustului „Gazeta” a provocat un adevarat cutremur la Cluj. Doua redactii, cea a cotidianului regional „Buna Ziua, Ardeal”, si cea a „Gazetei de Cluj” au fost sigilate. Aceste masuri au impartit clujenii in doua.
Unii, in frunte cu ziaristii trustului „Gazeta”, au inceput sa infiereze un presupus abuz al autoritatilor. Numai ca nu exista prea multe persoane care sa se fi declarat solidare cu angajatii trustului „Gazeta”. Si asta, nu din teama de a fi asociati cu acuzatiile de santaj aduse managerilor ziarelor si revistelor din trust. Cauzele sunt mult mai adanci.
Echipa condusa de Liviu Man, presedintele trustului, s-a comportat incalificabil fata de anumiti colegi de breasla. O serie de jurnalisti au fost manjiti in publicatiile trustului, fara sa li se dea posibilitatea sa se apere. Normal ca vestea arestarii celor cinci directori de presa nu i-a intristat prea tare pe jurnalistii atacati in publicatiile trustului.
La fel s-a intamplat si cu o serie de oameni de afaceri, de politicieni sau de directori de institutii publice. Unii dintre ei sunt tocmai cei care au mers la procurori si au depus denunturile pentru santaj. Sigur, o parte au facut acest lucru din razbunare, dupa ce au fost atacati, impreuna cu familiile lor, in publicatiile trustului „Gazeta”.
Consilierul premierului Calin Popescu-Tariceanu, Mircea Chertes (PNL), este unul dintre ei. Nimeni nu spune ca acesta ar fi un ingeras, mai ales dupa ce a primit fara licitatie contractul pentru construirea parcarii din cartierul Marasti. La interventia presei, contractul a fost anulat de primarul Emil Boc si a fost organizata o licitatie, castigata tot de firma liberalului clujean.
Daca ar fi scris, la fel ca si restul presei, doar despre aceasta afacere discutabila, atitudinea trustului „Gazeta” ar fi fost corecta. Numai ca angajatii acestuia au mers mai departe. L-au atacat si pe fiul de 19 ani al lui Mircea Chertes, despre care au scris, fara sa citeze nici o sursa si fara sa ii ceara acestuia parerea, ca s-ar droga. In acel moment orice limita a deontologiei jurnalistice a fost depasita.
La fel cum au fost depasite limitele deontologice si in campania, de acum cativa ani, purtata impotriva companiei „Germanos”. Dupa ce pret de cateva numere subordonatii celor arestati azi au incercat sa ne convinga de faptul ca „Germanos” sluteste centrul istoric al Clujului, campania a incetat brusc.
La fel de brusc au aparut reclame cu „Germanos” in paginile unei publicatii conduse de cei aflati azi in spatele gratiilor. Este, deci, de inteles desolidarizarea jurnalistilor clujeni de practicile trustului „Gazeta”.
Insa lucrurile sunt mai complicate. Politistii si procurorii au inchis doua redactii clujene, desi Constitutia Romaniei prevede, la articolul 30, ca nici o publicatie nu poate fi suprimata. Dincolo de procedurile normale ale unei anchete penale, gestul seamana a tentativa de cenzura si indeplineste elementele unui abuz. Ce vina aveau ziaristii si tehnoredactorii, secretara si soferul ca sefii lor sunt suspecti de santaj?
De asemenea, nu este greu de intrezarit in toate demersurile acestei afaceri o modalitate de a face presiuni asupra presei incomode. De acum inainte orice ziarist de investigatie care are in derulare anchete se poate trezi cu plangeri de santaj la Parchet. O modalitate de a i se pune calusul in gura si de a transforma presa incomoda intr-una inofensiva, spre bucuria tuturor celor care au facut avere prin manevre necinstite.
