Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a propus ca termenul de implementare al proiectelor din Programul de Redresare și Reziliență (PNRR) cu un anumit grad de realizare să fie prelungit dincolo de august 2026 și ca acestea să poată fi, de exemplu, eligibile pentru finanțarea din fonduri de coeziune.
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu, care este raportor al dosarului privind implementarea planurilor de redresare și reziliență la nivel european, și-a exprimat regretul că nu există la nivel european sprijin suficient pentru prelungirea acestui mecanism dincolo de august 2026.
‘Acum elaborăm acest raport și perspectiva pe care eu caut să o ofer este ca proiectele mature să poată fi finanțate în continuare pentru o perioadă de timp în așa fel încât acestea să fie finalizate. Evident că noi ne dorim ca mecanismul să funcționeze, ca banii disponibili să fie folosiți în integralitatea lor. În același timp, din nefericire, nu există la nivel european un sprijin suficient pentru a prelungi termenul de implementare dincolo de august 2026. Singura soluție care poate fi o soluție de compromis este aceasta, să prelungim termenul de implementare a proiectelor mature care au un anumit grad de implementare. Este o propunere pe care am făcut-o, sper ca Parlamentul European să o susțină și să o negociem cu statele membre’, a declarat Negrescu miercuri, seară, la Strasbourg, într-un briefing pentru jurnaliști români.
El a explicat că, după cunoștințele sale, explicația pentru lipsa voinței la nivelul Consiliului de a prelungi PNRR este și una juridică, birocratică.
‘Din 2027 începem nou buget european pe termen lung, unde pot fi create inclusiv instrumente similare precum mecanismul de redresare și reziliență. Acel fond de competitivitate s-ar putea să funcționeze la fel. Și atunci nu pot să înceapă nou plan bugetar dacă nu finalizează tot ce au de finalizat cu aceste mecanisme și instrumente de finanțare. Nu e doar reavoință sau opoziție sau statele frugale care nu vor, este vorba și despre acest mecanism birocratic, pentru că dacă tu deja cheltui bani din viitorul buget european, pe termen lung nu poți să creezi alt instrument’, susține Negrescu.
Împrumuturi pentru proiecte majore
Eurodeputatul din grupul S&D a afirmat că se vehiculează mai multe soluții, precum continuarea finanțării pe alte programe, dar și prin instrumentul actual.
‘Adică Europa se împrumută, are un împrumut mai mare și împrumuturi anuale pentru a finanța Mecanismul de redresare și reziliență, deci undeva pentru 2026 deja ne vom împrumuta. Deci dacă tot ne împrumutăm, hai să ne împrumutăm pentru toate proiectele mature pentru a le finaliza. De exemplu, timp de un an, proiectele care au început să fie realizate. Dacă ai construit 20% dintr-un spital, eu nu văd de ce nu trebuie să construim spitalul până la capăt, dacă tot ai făcut toți pașii logistici până acolo. Adică la acest lucru mă gândesc și sper să existe suport din partea statelor membre’, a afirmat Negrescu.
În prezent, proiectele care pierd finanțarea prin PNRR nu sunt eligibile pentru alte programe europene, dar Parlamentul European solicită să poată fi transferate.
‘Cum s-a putut la început transfera din zona de coeziune spre PNRR să fie posibil și invers, să pot să revin din PNRR spre coeziune sau alte instrumente. Sunt încrezător că se poate întâmpla’, a mai declarat Negrescu, care este și raportor al PE pentru bugetul UE pe 2025.
Victor Negrescu trasează ținte ambițioase pentru România în UE în 2025
Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, afirmă că ţintele României la nivelul UE trebuie să fie, pentru acest an, dezvoltarea capacităţii de negociere şi plasarea ţării în centrul deciziilor europene, precum şi influenţarea bugetului euroepan în scopul obţinerii de fonduri pentru românia în zonele de interes.
Negrescu spune că românii nu trebuie să uite că aderarea la Schengen le conferă drepturi, dar şi obligaţii. „E timpul ca România să treacă peste complexul de stat membru mai nou. (…) E nevoie ca populaţia să înţeleagă beneficiile unei Românii influente în UE”, mai spune europarlamentarul român.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
