Orașele sunt sub o presiune constantă de a deveni atractive, pentru a reține tinerii și a preveni declinul demografic
Orasele mari precum București, Timișoara, Cluj, Brașov, Craiova, Iași, Galați și Constanța au devenit poli de dezvoltare regională, fiecare beneficiind de infrastructură feroviară și universități, atrăgând astfel populații de peste 300.000 de locuitori.
Procesul de urbanizare s-a inversat, după anii 90, fie prin migrarea muncitorilor înapoi în sate, fie prin suburbanizare. În prezent, dinamismul orașelor este evaluat prin indexuri, precum cel al Institutului pentru Orașe Vizionare (IOV) și Rethink România, care analizează criterii demografice, economice și de calitate a vieții.
Institutul pentru Orașe Vizionare a subliniat existența unor puncte de excelență în diverse orașe din România, în cadrul unui studiu recent, preluat de Hotnews. Printre exemplele notabile se numără județul Vâlcea, care se remarcă prin speranța ridicată de viață, Miercurea Ciuc, o zonă care dispune de un mediu asociativ dinamic și Reșița, care excelează în atragerea fondurilor europene.
Studiul IOV scalează performanța orașului în funcție de populație, reducând astfel avantajele inerente ale orașelor mari, cu beneficii ale unei populații numeroase, cu universități sau conexiuni de transport.
În contextul îmbătrânirii accelerate a populației, prevăzută să înceapă după 2029, și al scăderii populației active, orașele sunt sub o presiune constantă de a deveni atractive, pentru a reține tinerii și a preveni declinul demografic. În ultima perioadă, tinerii au migrat către orașele-magnet, mai atractive din punct de vedere economic și al calității vieții, nu neapărat mai mari.
Viitorul dezvoltării urbane în România depinde de capacitatea fiecărui oraș de a se adapta și de a inova, pentru a rămâne relevant în opțiunile celor tineri, în contextul unor modificări demografice și economice continue.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
