Peste mai putin de o saptamana, mai exact pe data de 10 iulie a.c., vom afla ce a decis Comisia Internationala de Ancheta ONU in ceea ce priveste soarta controversatului canal Bastroe. Concluziile anchetei vor fi prezentate ambasadorilor Romaniei si Ucrainei, precum si secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa de pe langa ONU (UNECE). Comisia de Ancheta a studiat impactul ecologic si economic al lucrarilor de executie a canalului. Dar, indiferent care va fi verdictul, Romania si Ucraina s-au angajat sa respecte cu buna-credinta concluziile Comisiei de Ancheta Internationala constituita in baza prevederilor Conventiei de la Espoo, precizeaza Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Asa s-a hotarat in aceste zile la Odesa, cu prilejul rundei de negocieri romano-ucrainene la care a participat ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Intalnirea sefilor diplomatiei din cele doua tari este urmarea intelegerilor convenite de catre presedintii Romaniei si Ucrainei, in cadrul Forumului Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat (5 iunie 2006). Delegatiile au mai convenit sa initieze un grup special de experti in cadrul Comitetului privind protectia mediului si dezvoltarea durabila. Colaborarea bilaterala va fi focalizata pe urmatoarele directii: protejarea mediului si dezvoltarea durabila a Deltei Dunarii, prevenirea redistribuirii artificiale a apelor in raurile de frontiera, introducerea unui sistem integrat de monitorizare a mediului.
Lucrarile au un impact negativ
Prima etapa a lucrarilor de constructie a canalului de navigatie maritima s-au desfasurat in zona bratului Bastroe, in perioada mai-decembrie 2004. Canalul traverseaza o zona cu regim de protectie ecologica integrala, aflata din anul 1998 sub jurisdictia UNESCO si totodata RAMSAR, ca zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al speciilor de pasari acvatice. Lucrarile care s-au realizat in faza I: construirea unui canal maritim de acces al navelor la gura Canalului Bastroe, in lungime de 3,3 km, latime 100 m, adancime 7,65 m. Faza a II-a presupune dragarea a 11 praguri pe bratul Chilia, pe sectorul Vakkovo-Ceatal Chilia, lucrari prevazute pentru perioada 2005-2007. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) considera ca lucrarile hidrotehnice au un impact negativ asupra mediului deltaic, determinand redistribuirea debitelor fluviului in Delta Dunarii si la gurile de varsare in mare, cu cresterea aporturilor pe bratul Chilia, precum si diminuarea acestora pe bratele romanesti Sulina si Sf. Gheorghe. „In ansamblu, lucrarile de amenajare hidrotehnica de la gura Bastroe si de pe bratul Chilia, initiate si avute in vedere de Ucraina, prin hotararea unilaterala de deschidere a unei noi cai de navigatie maritima danubiana, vor conduce la un impact posibil asupra ambientului Deltei Dunarii, in principal in spatiul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii si vor antrena efecte negative in economia Romaniei si viata sociala asupra comunitatilor romane din regiune”, aprecia ministrul roman al Mediului, Sulfina Barbu.
