Miercuri seara, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a întâmpinat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru discuții, alături de alți lideri europeni, despre evoluția Războiului din Ucraina, cu doar câteva săptămâni înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Discuțiile au loc înaintea Consiliului European, unde se caută soluții pentru viitorul Ucrainei, potrivit Antena 3.
Zelenski cere garanții de securitate, în timp ce vocea lui Putin din UE, premierul slovac prorus Robert Fico, spune că „Ucraina nu va intra în NATO” şi „va pierde o treime din teritoriu”.
Această întâlnire reprezintă „o oportunitate foarte bună pentru a discuta despre garanţiile de securitate ale Ucrainei, (atât) azi (cât) şi mâine”, a declarat Zelenski, alături de Rutte, pe scările reşedinţei de la Bruxelles a secretarului general al NATO, potrivit politico.eu.
Reuniunea, desfăşurată cu o zi înainte de summitul Uniunii Europene (UE), are scopul de a aduna aliaţii europeni „cei mai hotărâţi” în susţinerea Kievului, pentru a intensifica reflecţia asupra a două subiecte: cum să fie abordată noua administraţie Trump şi ce măsuri pot fi luate pentru Ucraina, a explicat un diplomat de la Bruxelles.
„Europa are nevoie de o poziţie puternică şi unită care să permită o pace durabilă”, a subliniat preşedintele ucrainean.
Europenii sunt îngrijoraţi de posibilitatea suspendării ajutorului militar american pentru Ucraina și de promisiunile lui Donald Trump de a pune capăt războiului „în 24 de ore”.
În acest context, Ucraina începe să evoce ipoteza unor negocieri de pace – pe care le-a respins mult timp -, cu condiția ca securitatea să-i fie garantată.
Trupele ucrainene nu mai pot recupera teritoriile cucerite de Rusia
Miercuri, într-un interviu pentru ziarul francez Le Parisien, președintele Ucrainei a recunoscut că forțele sale „nu au puterea” să recupereze terenurile luate de Rusia
„Nu putem renunța la teritoriile noastre. Constituția ucraineană ne interzice să facem acest lucru”, a spus el.
„De facto, aceste teritorii sunt acum controlate de ruși. Nu avem puterea să le recuperăm.”
„Putem conta doar pe presiunea diplomatică din partea comunității internaționale pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor”, a mai spus Zelenski.
Liderii Germaniei, Poloniei, Italiei, Danemarcei, Olandei și principalele instituții ale UE erau așteptați la această întâlnire cu Rutte.
Nici premierul britanic Keir Starmer, nici preşedintele francez Emmanuel Macron – care urma să efectueze o vizită în Mayotte, un arhipelag francez din Oceanul Indian devastat de ciclonul Chido – nu au participat la reuniune.
Ei au fost reprezentați de miniştrii lor de Externe. Totuşi, Macron s-a întâlnit tête-à-tête cu preşedintele Zelenski la Bruxelles înainte de a pleca spre Mayotte.
„Consolidarea Ucrainei acum este nu doar un imperativ moral, ci şi strategic”, a subliniat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Prioritatea este asigurarea că Ucraina „ nu este forţată să accepte o pace care să-i fie dictată”, a subliniat cancelarul german Olaf Scholz la sosirea sa la Bruxelles.
Kremlinul a declarat săptămâna trecută că războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de Putin vor fi atinse prin acțiuni militare sau prin negocieri.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că nu sunt în curs discuții între Moscova și Kiev, deoarece „partea ucraineană refuză orice negocieri”.
Robert Fico spune că Ucraina va pierde o treime din teritoriu
Vocea lui Putin din UE, premierul slovac prorus Robert Fico, a declarat miercuri că Ucraina nu va fi invitată niciodată să adere la NATO, iar Rusia nu-şi va retrage niciodată trupele din Peninsula Crimeea anexată şi din alte părţi ocupate ale Ucrainei.
„Ucraina nu va fi invitată să intre în NATO. Ea va pierde o treime din teritoriu. Forţe militare străine vor fi prezente în ea. Este probabil rezultatul conflictului nebun care se desfăşoară în Ucraina de trei ani. Încă o dată, recunosc faptul că este vorba o încălcare a dreptului internaţional din partea Rusiei, însă Occidentul a împins Ucraina într-o situaţie proastă. Aceasta este poziţia mea, pe care nimeni nu o poate schimba”, a declarat el.
Robert Fico a recunoscut că Rusia a încălcat dreptul internţaional prin faptul că a invadat Ucraina, însă a acuzat Occidentul de faptul că a împins Ucraina ”într-o situaţie proastă”.
El a făcut aceste declaraţii înainte de a se duce la un summit al Uniunii Europene (UE), în ziua în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu secretarul general al NATO Mark Rutte şi cu lideri europeni la Bruxelles, în vederea discutării unei consolidări a Ucrainei împotriva forţelor ruse.
România nu a fost invitată la întâlnirea lui Rutte
La întâlnirea de la reședința lui Mark Rutte, România nu a fost invitată. Întrebat la Bruxelles despre acest lucru, președintele Klaus Iohannis a declarat, iritat, că „noi în NATO lucrăm în consens, nu pe bisericuțe”.
„În ce privește trimiterea de trupe, nu s-a discutat cu mine, deci nu vă spun niciun fel de opinie. Dacă această variantă va fi vehiculată la nivel de Comisie Europeană sau de NATO în format toți, atunci România va prezenta o opinie. Nu poate fi o temă care poate fi tratata așa în trecere. Este o chestiune extrem de complexă și cu o greutate ieșită din comun”, a spus președintele.
Președintele a criticat decizia ca România să nu fie invitată la aceste discuții.
„Știu de această întâlnire, am știut din capul locului. Nu cunosc cine a convocat statele convocate, respectiv pe alții nu i-a convocat, mi se pare un pic neobișnuit pentru că noi în NATO lucrăm în consens, nici pe grupulețe, nici pe bisericuțe. Dar vom ști despre ce s-a discutat și la momentul oportun vom avea o poziție oficială. Nu cred că este o soluție grozavă să se discute aceste spețe complicate pe grupulețe”, a declarat Kalus Iohannis.
Discuții despre trupele NATO de menținerea păcii în Ucraina
Marţi, Zelenski a cerut „o pace durabilă”, pe care preşedintele rus Vladimir Putin „să nu o mai poată rupe”, iar singurul mijloc, în opinia sa, de a o garanta este ca Ucraina să intre în NATO pentru a beneficia de protecţia Alianţei.
Această perspectivă „ireversibilă”, potrivit NATO, nu este însă de actualitate şi se impune ideea oferirii altor garanţii de securitate.
Franţa şi Polonia au discutat săptămâna trecută la Varşovia despre trimiterea de trupe în Ucraina care să garanteze respectarea unui eventual armistiţiu.
Discuţia avansează, însă ea este în continuare dificilă, având în vedere incertitudinea în care se află propunerile viitoare ale lui Donald Trump, subliniază un diplomat european.
Rutte a refuzat să o abordeze miercuri, apreciind că a vorbi în mod public despre acest lucru ar face lucrurile mai ”uşoare” pentru ruşi, care n-ar avea decât ”să se uite la televizor, cu ţigara între buze”, pentru a afla planurile aliaţilor.
Preşedintele ucrainean consideră că urgenţa este mai ales obţinerea de armament suplimentar, în vederea schimbării situaţiei pe câmpul de luptă.
Potrivit lui Rutte, Ucraina a anunţat că are nevoie de 19 sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru a se proteja de atacurile constante ale forţelor ruse care-i vizează oraşele şi infrastructurile energetice.
Armata ucraineană – subminată de lipsa de oameni şi armament – se află în defensivă de peste un an. Din toamnă, forţele ucrainene dau înapoi tot mai rapid.
Moscova a revendicat vineri cucerirea a două noi localităţi ucrainene, după ce a anunţat că a cucerit 189 de la începutul anului.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!