Liderii partidelor pro-europene au stabilit un acord pentru o mare coaliție din care să facă parte toate cele patru partide. Cele patru formațiuni au agreat o coaliție și faptul că în zilele următoare va începe lucrul pentru un program de guvernare „bazat pe dezvoltare, reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României”. O comisie comună a celor patru forțe politice ar urma să creeze acest program. În plus, partidele s-au pus de acord că vor avea un candidat comun la prezidențialele de anul viitor, potrivit Antena 3.
Comunicatul în formă integrală:
„COMUNICAT DE PRESĂ
din partea partidelor pro-europene
PSD, PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale
Astăzi, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.
În cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecută, au fost discutate câteva priorități esențiale:
- Începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european
În zilele următoare, cele patru partide și reprezentanții Minorităților Naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României.
Astfel, părțile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare și grupuri de lucru pe domenii de activitate.
Am convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
- Creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.
Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene își asumă această responsabilitate.
Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean”.
–
Discuțiile pentru formarea unei noi coaliții s-au ținut marți seară
Liderii partidelor democratice și pro-europene din România se reunesc, marți seară, începând cu ora 19:00, pentru a discuta formarea marii coaliții care va da un nou guvern al României după intrarea în funcție a parlamentarilor nou aleși la alegerile de pe 1 decembrie.
Liderii partidelor democratice și pro-europene din România se reunesc, marți seară, începând cu ora 19:00, pentru a discuta formarea marii coaliții care va da un nou guvern al României după intrarea în funcție a parlamentarilor nou aleși la alegerile de pe 1 decembrie.
Cele patru partide și grupul minorităților discută încă de după anunțarea rezultatelor la alegerile parlamentare o formulă de guvern nou prin care să fie izolate cele trei formațiuni extremiste și anti-europene care au câștigat mandate în noul legislativ – e vorba de AUR, SOS și POT.
Un nou premier ar urma să fie desemnat de președintele în funcția, Klaus Iohannis, iar acest nou guvern va stabili un nou calendar pentru alegerile prezidențiale. Cel mai probabil, alegerile prezidențiale vor fi repetate în jurul lunilor martie și aprilie.
În urma discuțiilor preliminare din interiorul partidelor, PSD ar vrea să primească poziția de prim-ministru, având în vedere că e partidul cu cel mai mare scor la alegerile parlamentare. În același timp, voci din partid au vorbit de posibilitatea ca unul dintre cele patru partide să rămână în opoziție pentru ca forțele extremiste să nu aibă monopolul acesteia.
De celaltă parte, USR și UDMR își doresc intrarea la guvernare în formula de guvern cu patru partide, iar PNL ar vrea ca cele patru formațiuni să susțină un candidat comun la prezidențiale pe noul șef al partidului, Ilie Bolojan.
Cel mai probabil, candidați precum Marcel Ciolacu sau Elena Lasconi nu se vor regăsi pe buletinul de vot de la prezidențialele din 2025. PSD ar fi de acord cu varianta unui candidat unic pro-european, dar nu l-ar susține pe Ilie Bolojan, deși Ilie Bolojan și-ar dori să fie prezidențiabilul susținut de toate partidele din viitorul guvern.
De asemenea, surse din USR au declarat pentru Antena3.ro că „dacă se va forma un guvern pro-european, cea mai bună decizie este de a avea un candidat comun la prezidențiale, un candidat care să fie agreat de bazinele electorale ale tuturor partidelor”. Acest candidat nu va fi Elena Lasconi.
Variante de guvern
Variante de majorități parlamentare:
PSD- PNL-USR- UDMR – Minorități: 305 voturi -o largă majoritate în Parlament. La Camera Deputaților ar fi 217 voturi (167 necesare pentru legile organice), iar la Senat 88 de voturi (68 neceare pentru legile organice).
PSD-PNL-UDMR-Minorități (USR în Opoziție): PSD – PNL- UDMR – Minorități: 246 de voturi (12 voturi în plus fața de cele necesare). La Camera Deputaților – 177 de voturi (peste necesarul de 167), la Senat – 69 de voturi (cu doar un vot peste necesarul de 68).
PSD-USR-UMDR-Minorități: 233 de voturi (cu un vot mai puțin decâ majoritatea necesară)
PNL – USR – UDMR – Minorități: doar 182 de voturi.
Kelemen: Trebuie să înțelegem furia oamenilor
Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a declarat, marţi, că la ora 19:00 se vor întâlni PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile şi încep discuţiile, el precizând că o majoritate trebuie să pună un guvern cât de repede. Liderul UDMR a mai spus că ar fi o greşeală ca această nouă coaliție să se certe pe funcții, mai ales în contextul de după anularea alegerilor prezidențiale. Kelemen a mai spus că primul pas este formarea majorității parlamentare.
„Pe 20, 21 decembrie, noul Parlament trebuie convocat, că atunci se termină mandatul actualului Parlament şi o majoritate trebuie să pună un guvern cât de repede se poate şi binenţeles, trebuie un program de guvernare prin care toate deciziile vor fi pragmatice şi în folosul oamenilor, fiindcă trebuie să înţelegem furia oamenilor”, a spus liderul UDMR.
Kelemen a criticat și felul în care politicienii informează votanții, spunându-le că lucrurile stau bine prin citarea de date statistice.
„Este adevărat, dar oamenii, mai ales la periferia societăţii, sunt furioşi, oameni care au soţ, soţie plecaţi la muncă, sunt furioşi. Dacă noi nu înţelegem furia oamenilor şi nu vrem să facem dreptate şi asta este important, ca măsurile să aducă dreptate…Nu au fost discuţii până acum”, a mai declarat Hunor Kelemen.
Kelemen a adăugat că, săptămâna trecută, au fost discuţiile privind această mare majoritate în Parlament.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
