Legea privind retrocedarea bunurilor ce au apartinut fostilor proprietari creeaza situatii complicate in judetul Alba. Unul dintre simbolurile luptei romanilor pentru drepturi in Transilvania – Campia Libertatii – a fost ceruta inapoi de catre Biserica Greco-Catolica, care a si inceput demersurile necesare in acest sens.
Mitropolia Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, a depus notificare pentru retrocedarea unei portiuni de teren de 4,2 hectare, in care se regaseste si ansamblul Campia Libertatii, pe care sunt amplasate 24 de busturi ale unor personalitati ale istoriei si culturii romanesti si care ocupa aproape 3 hectare din portiunea revendicata. IPS Lucian Muresan, Mitropolitul Bisericii Greco-Catolice, a confirmat faptul ca institutia pe care pastoreste a cerut spre retrocedare toate bunurile care i-au apartinut, inclusiv terenul respectiv.
„Imobilul a apartinut si apartine si acum Bisericii Greco-Catolice”, a declarat IPS Lucian Muresan. El nu a putut preciza daca terenul va fi retrocedat in natura sau biserica va accepta compensatii.
La randul sau, primarul din Blaj, Simion Bacila, a afirmat ca notificarea a fost inaintata deja comisiei nationale si ca ansamblul respectiv este monument istoric. „Speram sa se tina cont de acest lucru cand este analizata cererea respectiva. Este vorba de un monument istoric”, a spus edilul.
De altfel, Bacila a discutat, ieri, despre acest lucru cu subprefectul judetului, Clement Negrut, care i-a cerut sa identifice alte variante de despagubire a Bisericii, decat retrocedarea in natura. „Eu sunt pentru respectarea legii, insa in acest caz consider ca este vorba despre un simbol national, care nu intra la targuri de genul acesta. Vor primi teren in alta parte, sau echivalent in titluri de valoare”, a afirmat Negrut.
Directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Alba, Gabriel Rustoiu, a declarat ca „ansamblul Campia Libertatii – 24 busturi de personalitati ale istoriei si culturii romanesti din secolul XIX” este monument istoric de clasa B (de importanta locala) si, conform legii, poate fi retrocedat in natura. Acesta a adaugat ca si alte monumente istorice din judet sunt cerute de fostii proprietari, printre care Palatul Gizela din Alba Iulia, cladirea Bethlen din Aiud si muzeul din Blaj.
De altfel, aproape tot municipiul urmeaza sa fie retrocedat. Potrivit primarului Bacila, exista notificari pentru 90-100 de imobile (cladiri si terenuri).
Campia Libertatii are o importanta simbolica foarte mare pentru romanii din Transilvania. Intre 3 si 15 mai 1948, acolo s-au adunat aproximativ 40.000 de oameni intr-o Mare Adunare Nationala. Atunci a fost adoptat un program de revendicari democratice, participantii scandand „Noi vrem sa ne unim cu tara!”.
In urma unor cuvantari tinute in cadrul Adunarii, s-a votat o rezolutie in patru puncte prin care „natia romana se declara si se proclama de sine statatoare si parte intregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertatii egale” si „depune juramantul de credinta catre imparat si catre patrie”. A doua zi s-a cerut reprezentarea proportionala in toate ramurile de conducere si in administratia tarii, libertatea presei si a intrunirilor, scoli si o universitate, si s-a protestat apoi solemn impotriva unirii cu Ungaria.
