În România, structura angajării part-time prezintă particularități unice în raport cu celelalte state membre
Potrivit Eurostat, ponderea angajaților part-time din Uniunea Europeană a crescut ușor anul trecut la 17,1%, comparativ cu 16,9% în 2022, după un deceniu de scăderi treptate. România este singurul stat din UE în care bărbații, indiferent de statutul parental, lucrează part-time într-o proporție mai mare decât femeile. Astfel, 3,5% dintre bărbații fără copii și 2,9% dintre cei cu copii au avut un loc de muncă part-time în 2023, comparativ cu doar 2,4% dintre femeile cu copii și 2,7% dintre cele fără copii.
La nivel european, decalajul cel mai mare în munca part-time între femei și bărbați cu copii se observă în Austria, unde 69,2% dintre femei și doar 8% dintre bărbați lucrau part-time în 2023, diferența fiind de 61,2 puncte procentuale. În Germania și Țările de Jos, decalajele sunt de 57,2% și, respectiv, 54,8%.
În mod specific, mamele din UE aleg adesea să lucreze part-time pentru a echilibra cerințele familiei și ale carierei, 31,8% dintre femeile cu copii optând pentru acest regim, față de 20% dintre femeile fără copii. În schimb, în România, regimul part-time este puțin preferat, iar diferențele între genuri și statutul parental sunt semnificativ mai mici, comparativ cu celelalte țări europene, 2,9% și 3,5% pentru bărbații cu sau fără copii, față de 2,4% și 2,7% pentru femeile cu sau fără copii.
