8.2 C
București
marți, 5 noiembrie 2024
AcasăEconomieBani & AfaceriDe ce aleg tinerii cash-ul într-o lume digitalizată

De ce aleg tinerii cash-ul într-o lume digitalizată

Prima generație care a crescut cu tehnologia la îndemână, preferă să aibă numerar în buzunar

Un fenomen paradoxal și tot mai interesant a început să prindă contur: tinerii preferă să utilizeze cash-ul în locul cardului, deși așteptările sunt altele pentru o generație complet digitală. Motivele pentru această alegere reflectă însă, tendințe sociale și economice din ce în ce mai vizibile la noi.

Controlul bugetului și evitarea cheltuielilor impulsive

Generația Z este mult mai prudentă financiar, decât predecesorii săi. Tinerii din această generație au crescut în contextul crizelor economice din 2008 și au fost martorii dificultăților financiare ale părinților lor, așa că au o viziune mai sceptică asupra datoriei și a creditelor. Într-o lume în care prețurile cresc rapid, iar tentațiile de consum sunt la tot pasul, banii în mână oferă un control vizual mai mare. Numerarul are un efect psihologic puternic: plata cu bani fizici „doare” mai mult decât simpla apăsare a unui buton pe telefon. Când cash-ul dispare din portofel, este un semnal clar că bugetul personal scade, așa că tinerii sunt mai puțin înclinați să ia decizii impulsive.

Anxietatea financiară și frica de monitorizare

Mai e ceva interesant. Tinerii se confruntă adesea cu o anxietate legată de supraveghere și monitorizare financiară. Băncile, guvernele și aplicațiile de plăți sunt percepute ca entități care pot urmări orice mișcare financiară, iar acest lucru poate să genereze un sentiment de nesiguranță. Numerarul le dă libertatea de a face plăți, fără să lase o amprentă digitală, mai ales pentru cei care-și doresc o anumită intimitate în cheltuielile personale. Astfel, numerarul devine o formă de rezistență împotriva invaziei asupra confidențialității. Cash-ul permite și un anonimat pe care tinerii îl apreciază, în special în contextul în care sunt din ce în ce mai atenți la confidențialitatea datelor lor.

Lipsa de încredere în bănci și în sistemul financiar digital

Dincolo de dorința de confidențialitate, există o neîncredere în sistemul bancar și în stabilitatea sa. Crizele financiare recente au generat o reținere față de creditele bancare și față de carduri, percepute ca instrumente care pot pune oamenii într-o situație financiară vulnerabilă. De asemenea, tinerii sunt conștienți de existența atacurilor cibernetice, a fraudelor cu carduri și de lipsa unui suport adecvat din partea băncilor, în astfel de situații. Numerarul, în comparație, este perceput ca o formă „de încredere”, este concret și accesibil rapid.

Analistul economic, Dragoș Cabat vine cu un argument care motivează tinerii să prefere „banii gheață”: „Nu folosesc cardul pentru că fie se tem pentru că au auzit de multe fraude, știu mai bine decât generația mai în vârstă că există fraude, fie alții nu un cont bancar și nu au card atașat acelui cont. Cel puțin 25% spre 40% dintre tineri, în mod real, nu au un loc de muncă și dacă nu au un loc de muncă nu au un cont sau un card”.

Flexibilitate și independență față de sistemele de plată

Generația Z apreciază flexibilitatea pe care o oferă cash-ul. În timp ce cardurile de credit sau de debit implică o relație de dependență față de o instituție bancară și de infrastructură de plată, numerarul oferă libertatea de a nu depinde de factori externi, cum ar fi conexiunea la internet sau funcționarea unui POS. De asemenea, mulți tineri preferă numerarul pentru tranzacțiile interpersonale, cum ar fi împărțirea unei note la restaurant sau prețul de la piață, din târguri, de la micii comercianți sau de la evenimente de stradă, unde plățile cu un card nu sunt întotdeauna disponibile.

Avocatul specializat în fiscalitate, Gabriel Biriș afirmă că “Ține de educația noastră să înțelegem că plățile electronice, cu cardul, sunt în folosul nostru”.

Viziunea asupra banilor și nevoia de experiențe autentice

Banii sunt mai mult decât un mijloc, sunt parte din experiența de viață. În timp ce generațiile anterioare au fost obișnuite să lucreze în birouri și să tranzacționeze electronic, tinerii de azi se îndreaptă spre experiențe autentice și personale, iar numărul este văzut ca o componentă a acestui stil de viață. Numerarul poate încuraja experiențe sociale și „offline” în locuri diverse, cum ar fi cafenele, mici piețe de artizanat și comunități creative, unde plățile sunt realizate direct și simplu.

Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că, în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a dat exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar.

„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu. „Astea sunt bau bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote”, a mai precizat guvernatorul BNR.

Atitudinea față de datorii și economisire

Generația Z a observat dificultățile de a plăti datorii mari, fie prin experiențele părinților, fie prin poveștile colegilor. Acest lucru a dus la o prudență față de datoria pe carduri și la o preferință pentru economisirea tangibilă, palpabilă. Pentru mulți tineri, folosirea cash-ului face parte dintr-o strategie de economisire deliberată, iar banii „reali” din portofel oferă o vizibilitate clară a câte au reușit să pună deoparte. Cash-ul devine un simbol al stabilității financiare, al autonomiei și al moderației.

La sfârșitul anului trecut, Guvernul a vrut limitarea plăților în numerar, pentru a scădea evaziunea fiscală, scăpată de sub control. Cifrele oficiale arată însă că numărul ATM-urilor la suta de mii de adulți scade, la fel și numărul sucursalelor bancare.

Plafoanele de plăți și încasări în numerar pentru persoane juridice și fizice și limitele de cash în casă pentru firme au fost modificate, de către Guvern, de 3 ori în anul 2023. Operațiunile se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție. Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 lei, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 lei.

Dana Macsim
Dana Macsimhttps://www.romanialibera.ro
Dana Macsim este o profesionistă experimentată în jurnalism și comunicare, cu o carieră diversificată în mass-media și educație. A fost editor și prezentator de știri la Realitatea Plus din București, rol pe care l-a ocupat din decembrie 2019 până în iulie 2024. Începând cu 1 iulie 2024, Dana s-a alăturat echipei România Liberă. Anterior, a lucrat la Prima tv, Național Tv, Profit.ro și Money Channel în aceleași funcții. Dana a fost coordonator de marketing și comunicare la TCE 3 Brazi Group și expert în comunicare la Agenția pentru Dezvoltare Regională – Nord-Est. De asemenea, a fost manager la Centrul pentru Artă și Cultură Neamț și copywriter la Opera Comică pentru Copii din București. Pe lângă activitatea în jurnalism, Dana a fost și este profesor de limba franceză și de limba și literatura română la diverse instituții de învățământ. Dana deține un master în Comunicare de la Universitatea din București și este traducător și interpret certificat pentru limba franceză.
Cele mai citite

Studiu Cât de bine stau orașele și cartierele din România la apă curentă și căldură?

Indexul T.R.A.I. integrează atât informații obiective, obținute din surse precum Google Traffic, Google Places, Airly și Storia, cât și părerile subiective ale peste 100.000...

Studiu Cât de bine stau orașele și cartierele din România la apă curentă și căldură?

Indexul T.R.A.I. integrează atât informații obiective, obținute din surse precum Google Traffic, Google Places, Airly și Storia, cât și părerile subiective ale peste 100.000...

România sub lupa FMI: bugetul și noi taxe sunt pe masa discuțiilor

O delegație a FMI a ajuns în România să analizeze posibile ajustări fiscale Misiunea Fondului Monetar Internațional, condusă de Jan Kees Martijn, a venit în...
Ultima oră
Pe aceeași temă