Într-o informație transmisă în presa de campanie (de promo în perioada electorală), ministrul Burduja se laudă că ”România a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi în trimestrul al doilea.”
Datele publicate de agregatorul global Global Data arată că România nu este nici măcar în top 10 al perimetrelor de exploatare la nivel european.
Deși informația se bazează pe un raport Eurostat aceasta nu este în tocmai cinstită, ci mai degrabă o coafare a situației din țările membre UE a căror producție scade an de an mai exact cu 18% anual. Desigur, acest lucru poate fi văzut și ca un impuls de promovare pentru PNL, a cărui situație politică scade pe zi ce trece în sondaje. De asemenea, să nu uităm de activiștii Greenpeace, care au acuzat PNL și pe ministrul energiei, Sebastian Burduja, de „poliție politică”.
România Liberă a analizat datele la nivel global și la nivel european după cum urmează:
- Raportul Eurostat:
- În trimestrul al doilea al anului 2024, producția totală de gaze naturale a UE a fost de 7,7 miliarde de metri cubi (bcm).
- România este menționată ca fiind cel mai mare producător de gaze din UE, urmată de Olanda și Germania.
- Nu sunt specificate cifre exacte pentru producția României, dar ministrul Burduja anunță că România a produs 2,3 miliarde de metri cubi din producția totală de 7,7, miliarde: „În premieră, România a devenit deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Datele sunt aferente trimestrului al doilea din 2024 și confirmă statutul de lider pe care ni l-am asumat la nivel european, cu o producție de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz. Am «detronat» Olanda, care a înregistrat o producție de 2,2 miliarde de metri cubi. Față de anul trecut, producția de gaz românesc a crescut cu 1%“.
- Raportul GlobalData:
- În raportul GlobalData, Norvegia este cel mai mare producător de gaze din Europa, iar producția sa din câmpul principal Troll este de 3622,35 MMCFD (milioane de picioare cubice pe zi), care echivalează cu aproximativ 102,4 milioane de metri cubi pe zi.
- Dacă extindem producția zilnică la un an întreg, Norvegia produce aproximativ 37,38 miliarde de metri cubi pe an doar din câmpul Troll.
- În plus, alte câmpuri de gaze din Norvegia (precum Aasta Hansteen și Ormen Lange) contribuie și ele semnificativ, consolidând astfel poziția Norvegiei ca lider în producția de gaze naturale în Europa.
Diferențe în cifre
- România produce o parte din cei 7,7 bcm trimestriali în UE și este lider doar în acest context restrâns la granițele UE. Nu e clar matematic dacă aduni 2,3+ 2,2 = 4,5 miliarde cine produce restul de până la 7,7 bcm trimestrial.
- Dacă România produce 2,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale trimestrial, putem estima producția anuală a României la 8,8 miliarde metri cubi.
- Comparație cu producția Norvegiei – Norvegia (doar câmpul Troll): Producție anuală de 37,38 miliarde de metri cubi. Norvegia produce aproximativ de 4,25 ori mai mult decât producția totală anuală a României, numai din câmpul Troll.
Prețurile din Europa Centrală au fost mai mari
Ministrul Sebastian Burduja susține că românii plătesc printre cele mai mici prețuri din Europa la gaze: „În aceeași perioadă, românii au beneficiat de al patrulea cel mai ieftin preț la gaz, conform datelor Eurostat. Iar din 2027, prin gazele de mare adâncime din Marea Neagră, ne vom dubla efectiv producția de gaz românesc. Vom avea un preț și mai bun la gaz, vom atrage și mai multe investiții în economie, și vom susține întreaga regiune să își reducă dependența față de gazul rusesc“.
Dacă la capitolul preț per gaz România stă bine, în ceea ce privește prețul la energie per total România are printre cele mai scumpe tarife, aproape dublu față de prețurile medii – 127 Euro/ MVH la ora publicării acestui material.
Conform raportului Eurostat pe prețurile la electricitate: ”Piețele din Europa Centrală și de Est au urmat prețurile la un nivel mai ridicat decât cele din Europa Centrală și de Vest, cu prețuri medii în trimestrul al doilea din 2024 de 90 €/MWh în Polonia și 69 €/MWh în Cehia. Polonia și Cehia au înregistrat, de asemenea, scăderi anuale ale prețurilor comparativ cu trimestrul al doilea din 2024 (-21% și -27%, respectiv).”
Romgaz continuă să facă afaceri cu Rusia
Sebastian Burduja a spus că Romgaz a avut o producție cu 5% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut: „Marele merit este al Romgaz, compania din portofoliul ministerului energiei, care a avut la șase luni o producție de gaz cu 5% mai mare, față de aceeași perioadă a anului trecut. Au pus în producție 7 noi sonde anul acesta, inclusiv 100 Caragele, sondă pusă în producție în doar 75 de zile, record absolut. Iar planurile de investiții continuă. În 2024, Romgaz va aloca 600-800 milioane lei pentru creșterea producției de gaz românesc (la 6 luni, 1,25 miliarde lei, inclusiv investiția în Neptun Deep)“.
Cel mai mare producător autohton de gaze, controlat de statul român, Romgaz, continuă asocierea cu gigantul rus Lukoil în proiectul offshore Trident, în acest an fiind deja organizate “licitații în vederea achiziției lucrărilor de foraj”, în contextul, însă, al sancțiunior impuse rușilor în Europa, scrie Profit.
Potrivit Romgaz, investițiile efectuate în asociere cu Lukoil Overseas, companie înregistrată în Olanda, cu sucursală în România, controlată de gigantul rus, au fost finanțate exclusiv din surse proprii.
Astfel, în 2024, “au fost efectuate lucrări în vederea pregătirii forajului sondelor din zăcământul Lira 2A și au avut loc licitații în vederea achiziției lucrărilor de foraj, după ce în aprilie 2024 ANRM a aprobat participarea partenerilor asocierii la Etapa a II-a a fazei opționale de evaluare”. Lukoil este a doua cea mai mare companiei a Rusiei, după Gazprom
În rapoartele lor, cele două companii, Romgaz și Lukoil, au anunțat că săparea sondei sterile Trinity din perimetrul EX30 Trident din Marea Neagră le-a costat aproximativ 100 de milioane de dolari numai în trimestrul al patrulea al anului 2019.
România nu intră în Schengen dar e bună de forat pentru austriecii de la OMV Petrom
OMV Petrom S.A. şi S.N.G.N. Romgaz S.A. vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Se estimează că producția de gaze din Perimetrul Neptun Deep va începe în anul 2026.
Companiile energetice OMV Petrom și Romgaz au anunțat încă din iunie 2023 planurile de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud, situate în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, în zona românească.
Cele două companii vor investi până la 4 miliarde de euro în faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe parcursul a zece ani.
„Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția este echivalentă cu cererea anuală actuală de gaze naturale a aproximativ 4,3 milioane de gospodării, înmulțită de 30 de ori. Este, de asemenea, un pas important pentru strategia noastră 2030, prin care sprijinim tranziția energetică în România și în regiune”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom la momentul respectiv.
Niciun politician din ultimii anii nu a putut explica de ce este nevoie să dețină un străin 50% din zăcămintele țării
Cele două companii dețin în mod egal câte 50% din acest perimetru, iar producția va fi de aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual (aproximativ 140.000 barili/zi) timp de aproape zece ani.
Asta însemnând că Romgaz va scoate din buzunar 2 miliarde de euro pentru jumătate din capacitatea proiectului și va împărți jumătate din profitul total al exploatării cu austriecii de la OMV.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră acoperă o suprafață de 7.500 de kilometri pătrați și este situat la aproximativ 160 km de țărmul românesc, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.
Directorul general al companiei de stat Romgaz, Răzvan Popescu, a declarat anul trecut că Neptun Deep este un proiect strategic pentru România și pentru regiune, pentru a asigura necesarul de gaze naturale al țării și tranziția energetică. România ar putea, de asemenea, să ofere gaz pentru export în întreaga zonă, inclusiv pentru Republica Moldova, ceea ce ar reduce dependența de gazul rusesc de la Gazprom.
„Începând cu 2027, vom avea o nouă sursă de gaze naturale, care are potențialul de a crește semnificativ producția națională de gaze naturale”, a spus Popescu.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor de gaze naturale offshore Domino și Pelican Sud include zece sonde, trei sisteme de producție submarine, o rețea de conducte, o platformă offshore, conducta principală de gaz până la Tuzla (în județul Constanța) și o stație de măsurare a gazului.
Platforma își generează energia electrică funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, folosind o replică digitală („digital twin”), care permite optimizarea proceselor și va îmbunătăți performanța ecologică prin eficientizarea consumului de energie și reducerea emisiilor.
10 ani într-un parteneriat 50-50 cu austriecii este sau nu în interesul național al României?
Întreaga platformă continentală a Mării Negre a fost declarată Sit arheologic subacvatic de importanţă naţională scrie organizația Greenpeace. ”Acest sit cuprinde, printre altele, vestigii din epoca romană, vestigii subacvatice din epoca elenistică, din epoca romano-bizantină și din epoca greacă. Zona afectată de proiectul Neptun Deep include vestigii arheologice de o valoare inestimabilă, care ar putea fi grav afectate sau distruse de lucrările de extracție și transport de gaze naturale. Pe o suprafață de 7500 km 2, OMV Petrom si Romgaz vor împânzi Marea Neagră cu centre de foraj, sonde, manifolduri, risere, conducte de alimentare, platforme, cabluri, etc. ”
“Modul în care s-au eliberat și se eliberează avizele pentru exploatarea gazelor fosile din perimetrul Neptun Deep, adică pe repede înainte și fără respectarea prevederilor legale, ne arată că instituțiile statului, de la un capăt la celălalt, sunt captive unui grup de interese bine instrumentat. Când banii, corupția și puterea vorbesc, siturile arheologice de interes național sunt distruse. Neptun Deep nu reprezintă doar o amenințare pentru viitor, dar și una care șterge cu buretele legăturile noastre cu trecutul. Conservarea patrimoniului cultural subacvatic este esențială pentru cunoașterea și păstrarea istoriei și tradițiilor antice, salvând dovezile tangibile ale vieții umane trecute, asigurând în același timp accesibilitatea și cunoștințele pentru generațiile viitoare. ” declară Vlad Cătună, coordonator campanii Climă și Energie, Greenpeace România.
Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și oprirea proiectului Neptun Deep: https://suport.greenpeace.ro/salvammareaneagra
„Operațiunile de extracție a gazelor offshore au consecințe devastatoare și ireversibile asupra mediului marin și de coastă, precum și efecte negative semnificative asupra comunităților locale și a turiștilor de pe litoralul românesc”, a declarat Alin Tănase, coordonatorul de campanie al Greenpeace România.
Ministrul Burduja susține independența energetică
În replică, Ministrul Burduja a declarat: „Înțeleg că rezultatele și planurile noastre supără multă lume. Recent, o organizație neguvernamentală a încercat să blocheze proiectul Neptun Deep spunând ca la 160 de km de țărmul Mării Negre, în zona exploatării de gaz, ar exista pe fundul mării vestigii antice…Suntem pregătiți să finalizăm toate aceste investiții strategice, oricât de multe interese am deranja. Investițiile sunt de miliarde de euro și au fost pregătite și avizate ca la carte. Independența energetică a românilor nu este negociabilă“. Este important de amintit că aceste proiecte au zăcăminte doar pentru 10 ani.
Olanda, principalul suspect în plângerile penale împotriva Greenpeace
Ministrul a depus plângere penală împotriva Greenpeace și a acuzat interese ascunse fără să menționeze nume. RL a adresat ministrului întrebări. Le vom publica imediat ce avem un răspuns:
1. Care a fost producția totală a României pe anul 2023 în mmcfd?
2. Care este producția totală estimată a României pe anul 2024 în mmcfd?
3. Cum comentați faptul că agregatorul Global – Global Data nici măcar nu include România în top 10 al producătorilor de gaz natural pe Europa.
4. Ați promovat în comunicatele de campanie informația că România a devenit nr. 1 pe Europa. Ne puteți trimite o statistica oficială – Euro Stat sau Global Data?
5. Ați acuzat organizațiile de mediu că fac jocuri? Ale cui jocuri le fac? Ne puteți da exemple concrete?
6. Cum vedeți exploatarea OMV Petrom în România ținând cont de : a) firma austriacă fiind acuzată ca fiind un proxy al Rusiei și b) asocierea cu Romgaz în condițiile în care statul român continuă asocierea cu gigantul rus Lukoil în proiectul offshore Trident, în acest an fiind deja organizate “licitații în vederea achiziției lucrărilor de foraj”, în contextul, însă, al sancțiunilor impuse rușilor în Europa.
7. De ce are nevoie România de OMV Petrom în Neptun Deep? De ce nu finanțează proiectul prin fonduri UE păstrând astfel producția (și profitul).
Greenpreace este o organizație mondială ce activează în peste 55 de țări din Europa, Africa, Asia și Pacific. Este înregistrată în Olanda:
Surinameplein 118
1058 GV Amsterdam
The Netherlands
Website: Greenpeace International
Putem deduce astfel că degetul ministrului Burduja este îndreptat către partenerii UE – Olanda.
