Pe parcursul ultimelor trei guvernări, PIB-ul României a crescut cu 70%, însă datoria publică a avansat cu 80%, ajungând la 876 miliarde lei, reprezentând 52% din PIB în 2024, arată datele oficiale. Creșterea economică constantă din ultimii ani a fost însoțită de deficite bugetare anuale mari, peste 80 de miliarde de lei, care au alimentat această acumulare de datorie publică.
Piața muncii a rămas tensionată, salariul mediu net crescând cu 62%, iar angajatorii, în fața unui deficit de forță de muncă, au atras anual aproximativ 100.000 de lucrători din Asia.
Datoria externă, care include atât datoria publică, cât și cea privată, a urcat semnificativ, de la 125 miliarde de euro în 2020 la 182 miliarde de euro în 2024, potrivit BNR.
În acest context, cursul de schimb euro-leu a rămas relativ stabil, iar majorarea salariilor a dus la creșterea puterii de cumpărare pentru bunuri listate în euro, precum locuințele și automobilele.
2024 a venit cu o serie de dezechilibre
Totuși, în 2024, România se confruntă cu o scădere atipică a exporturilor de bunuri, care ar putea înregistra o scădere de 1 miliard de euro până la finalul anului, în timp ce importurile continuă să crească.
Acest dezechilibru ar urma să mărească deficitul comercial la bunuri la 31 miliarde de euro, cu 2 miliarde mai mult față de anul anterior.
Deși perioada 2020-2024 a fost una benefică pentru creșterea economică, veniturile și mediul de afaceri, acumularea de deficite și datorie publică ar putea expune România la riscuri în fața unor eventuale crize economice internaționale, avertizează economiștii.
