Descoperirea recentă a unui vaccin experimental împotriva cancerului, bazat pe bacterii modificate genetic, deschide noi perspective în domeniul imunoterapiei oncologice.
Vaccinul care ar putea trata cancerul
Cercetătorii de la Columbia University au utilizat probiotice modificate genetic pentru a declanșa un răspuns imun antitumoral personalizat, care ar putea revoluționa tratamentele pentru pacienții cu cancer.
Această abordare inovatoare folosește bacterii ca vectori pentru a livra antigeni tumorali specifici, stimulând sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase.
În experimentele realizate pe șoareci, bacteriile modificate au avut efecte spectaculoase, reușind să oprească creșterea tumorilor de colon și melanom, iar în unele cazuri, chiar să le elimine complet.
Acest proces s-a desfășurat fără a dăuna țesuturilor sănătoase, ceea ce face această metodă promițătoare în reducerea efectelor adverse asociate tratamentelor convenționale.
Publicate în revista Nature, aceste rezultate subliniază potențialul de a dezvolta vaccinuri personalizate, adaptate la caracteristicile specifice ale tumorilor fiecărui pacient.
Această metodă ar putea preveni recidiva și ar reprezenta un pas major în crearea unor tratamente eficiente și precise pentru cancer.
Avantajul important al sistemului nostru este capacitatea sa unică de a restructura şi activa coordonat toate braţele sistemului imunitar pentru a induce un răspuns imun antitumoral productiv. Credem că acesta este motivul pentru care sistemul funcţionează atât de bine în modele avansate de tumori solide, care au fost deosebit de dificil de tratat cu alte imunoterapii, a declarat dr. Andrew Redenti, student doctorand la Colegiul Vagelos de medicină şi chirurgie.
Prin programarea bacteriilor care direcţionează sistemul imunitar să vizeze aceste mutaţii specifice cancerului, putem dezvolta terapii mai eficiente care stimulează propriul sistem imunitar al pacientului să detecteze şi să ucidă celulele canceroase. Pe măsură ce continuăm să integrăm optimizări suplimentare ale siguranţei prin programare genetică suplimentară, ne apropiem de momentul testării acestei terapii la pacienţi, spune Nicholas Arpaia, profesor asociat de microbiologie şi imunologie în cadrul Colegiului Vagelos, care a condus cercetarea.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
