România vizează peste 2.800 km de drumuri rapide până în 2030, conform Ministerului Transporturilor

Ministerul Transporturilor și-a propus ca România să atingă un total de peste 2.800 km de drum rapid până în anul 2030, cu proiecte cheie precum A0 – noua centură a Capitalei, A1 Piteşti-Sibiu și A7 Bucureşti-Paşcani, programate să fie finalizate în următorii patru ani.

Anul 2024 a debutat cu comenzi record pentru sectorul construcțiilor, statul român scoțând la licitație proiecte de infrastructură, spitale și școli în valoare de peste 10 miliarde de euro doar în luna iulie. Constructorii se așteaptă ca valoarea totală a proiectelor publice să ajungă la 120 de miliarde de euro până în 2030.

„Începând cu anul 2020 am dezvoltat foarte multe proiecte şi am demarat foarte multe licitaţii. Din acest motiv, astăzi avem în construcţie 800 km de autostradă şi în licitaţie încă 500 km. În 2025 vom atinge recordul de a avea în şantier peste 1.000 km de autostradă.

Astfel, dacă anul acesta vom livra circa 150 km de drum rapid, după 2025 vom putea da în trafic anual cel puţin 200 km de drum nou. Până în 2030 vom ajunge la 2.800 km de drum rapid”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, în emisiunea ZF Investiţi în România.

Avem toate mijloacele necesare pentru a atinge această țintă, explică secretarul de stat.

Scrioșteanu a menționat că firmele de construcții care au câștigat contracte au investit în echipamente și forță de muncă, fiind determinate să mențină un ritm susținut al lucrărilor. „Avem mulţi româi care se întorc în ţară pentru a lucra pe şantierele de aici. În fiecare şantier pe care am fost am văzut tineri care au revenit în România deoarece aici este foarte mult de construit”, a explicat oficialul.

Totodată, el a subliniat nevoia de a crea o companie dedicată mentenanței drumurilor, în special având în vedere că România va avea aproape 3.000 km de autostrăzi în 2030.

În acest sens, Ministerul Transporturilor a reluat planul de înființare a Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), care va gestiona noile proiecte de infrastructură, în timp ce CNAIR se va concentra pe întreținerea rețelei rutiere existente.