Deficitul de cont curent al balanței de plăți a ajuns în august 2024 la 5% din PIB-ul estimat la 353 miliarde euro, iar perspectivele indică o posibilă depășire a pragului de 7% până la finalul anului.Situația este similară cu cea a deficitului bugetar, care și el este așteptat să treacă de 7% din PIB.
Aceste deficite mari complică reechilibrarea economică pe termen scurt, atrăgând atenția investitorilor în titlurile de stat românești, care urmăresc cu îngrijorare pașii pe care îi face Guvernul României.
Economistul Laurian Lungu subliniază că, înainte de criza Covid-19, asemenea dezechilibre, cu deficitele gemene de peste 7% din PIB, ar fi fost sancționate sever de piețe. Creșterea costurilor de finanțare ar fi exercitat o presiune și mai mare asupra economiei, complicând și mai mult situația.
În prezent, deși circumstanțele s-au schimbat, riscurile nu sunt de neglijat.
Agențiile de evaluare financiară, precum S&P, au avertizat că ar putea retrograda ratingul de țară al României dacă deficitele guvernamentale depășesc proiecțiile curente sau dacă alte dezechilibre, cum ar fi inflația ridicată și deficitul de cont curent, persistă, provocând o corecție macroeconomică și o încetinire a creșterii economice.
Guvernul României și-a stabilit o țintă de deficit bugetar de 6,9% din PIB pentru 2024, însă estimările piețelor sugerează că acesta ar putea ajunge între 7% și 8%.
Deficitul de cont curent este, de asemenea, pe o traiectorie ascendentă, prognozele pe baza rezultatelor din primele opt luni ale anului indicând că va depăși 7%, în principal din cauza deficitului comercial în creștere.
