„Domul de fier”, deşi este cel mai cunoscut, este doar unul dintre cele trei sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă folosite de Israel pentru a se proteja şi puse în acţiune marţi seara împotriva salvei de rachete trase de Iran, potrivit Sky News.
Iran a tras în jur de 180 de rachete, conform Israelului, sau 200, conform Teheranului, dintre care un număr mare a fost interceptat, potrivit armatei israeliene.
„Domul de fier” (Iron Dome) este, de fapt, primul nivel de protecţie, menit să contracareze atacuri ale proiectilelor sau rachetelor cu rază mai scurtă de acţiune.
Celelalte două dispozitive, sistemele „Praştia lui David” (David’s Sling) şi „Săgeata” (Arrow) sunt special concepute pentru a intercepta rachete balistice.
Folosind tehnologii israeliene şi americane, aceste sisteme beneficiază de un sprijin financiar american în valoare de miliarde de dolari.
De la punerea sa în funcţiune în 2011, „Domul de fier” a interceptat mii de rachete trase de mişcările islamiste Hezbollah şi Hamas, cu o rată de succes de aproximativ 90%, potrivit promotorilor săi.
Conceput pentru a doborî rachete sau rachete cu o rază de acţiune de până la 70 km, Domul a fost activat în timpul celor două atacuri iraniene din 13 aprilie şi 1 octombrie.
Bazându-se pe consecinţele războiului din Liban din 2006, armata israeliană a desfăşurat o primă baterie în martie 2011 în zona Beersheba, la 40 km de Gaza, urmată de alte nouă, toate mobile şi răspândite pe teritoriul israelian, potrivit unui raport al Senatului SUA din martie 2023.
O baterie este formată din trei lansatoare, fiecare conţinând până la 20 de interceptoare. Aceste rachete sunt trase doar dacă sistemul de detecţie al radarului şi computerul care echipează bateria stabilesc că este probabil ca racheta inamică să lovească o zonă cu construcţii sau una strategică.
„Domul de fier” a fost iniţial proiectat şi fabricat de israelieni, înaintea unui acord de coproducţie semnat cu SUA în martie 2014, care a avut ca rezultat, în 2020, crearea unei asocieri în comun între compania israeliană Rafael, la originea proiectului, şi grupul american Raytheon (acum RTX).
De asemenea, SUA au achiziţionat mai multe baterii pentru „Domul de fier” în 2019.
O trimitere la episodul biblic în care David luptă cu Goliat înarmat doar cu o praştie, sistemul „Praştia lui David” vizează rachete cu rază lungă de acţiune şi rachete de croazieră cu o rază de acţiune de la 40 la 300 km.
Fiecare lansator poate transporta până la 12 rachete, care distrug racheta inamică numai prin forţa impactului lor, argumentează Rafael, care a dezvoltat sistemul împreună cu Raytheon.
Două baterii de tip „Praştia lui David” ar fi suficiente pentru a acoperi întregul teritoriu israelian.
Operaţional din aprilie 2017, acest sistem antiaerian este, de data aceasta de la bun început, rezultatul unei coproducţii israeliano-americane, ce reuneşte companiile Rafael şi Raytheon.
Finlanda a anunţat în noiembrie achiziţionarea unui sistem „Praştia lui David” pentru 317 milioane de euro.
Perfecţionând o tehnologie ce datează de la sfârşitul anilor 1980, rezultată din Iniţiativa americană de apărare strategică (cunoscută sub numele de „Războiul stelelor”) dorită de Ronald Reagan, sistemele Arrow 2 şi 3 au fost dezvoltate în comun de companiile americane Boeing şi Israeli Israel Aerospace Industries (IAI).
Israelul poate intercepta rachete și la 500 km, dar și la 2400 km distanță
Israelul a testat cu succes în august 2020 sistemul de interceptare a rachetelor balistice Arrow II, care poate intercepta o rachetă la 500 km distanţă.
Arrow III merge şi mai departe. Cu o rază de acţiune estimată de 2.400 km, îşi propune să contracareze rachetele balistice ce operează dincolo de atmosferă (adică la peste 100 km altitudine). Israelul l-a testat cu succes în ianuarie 2022.
Rachete ale sistemelor Arrow 2 şi 3 au fost lansate „cu succes” marţi seara pentru a contracara atacul aerian iranian, potrivit IAI.
În septembrie 2023, Germania a anunţat achiziţionarea sistemului Arrow-3, un contract în valoare estimată la 3,5 miliarde de dolari, ca parte a proiectului său European Air Shield (ESSI).
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
