De-a lungul ultimilor 30 de ani, sistemul de irigații din sudul Moldovei s-a prăbușit, iar prezent este aproape complet distrus.
Situația cea mai gravă este probabil aceea din județul Galați, o zonă care, înainte de 1989, avea un uriaș potențial agricol. Problemele infrastructurii de irigații afectează grav fermierii din județul Galați, mai ales că de la mijlocul anului 2020 a fost secetă, ceea ce a complicat situația agricultorilor care erau oricum loviți de criza economică generată de pandemie.
Potrivit unor surse din județul Galați, autoritățile de la București nu s-au interesat de situația din zonă, iar dintre funcționarii de pe plan local este acuzat un fost director, Petru Bărceanu. În ultimii zece ani, el este cel care ar fi condus oficial și neoficial activitatea sistemului de irigat din județul Galați.
Încă din anul 2016, presa din județul Galați îl numea „directorul politruc” și semnala o stare de incompatibilitate în care s-a aflat aproape doi ani, cât a fost şi director plătit de la bugetul de stat ca să se ocupe de irigaţiile judeţului Galaţi, dar şi preşedinte al unei asociaţii private de utilizatori de apă de irigaţii. Altfel spus, Petru Bărceanu negocia cu el însuşi condiţiile de livrare a apei, dezvăluiau jurnaliștii de la Adevărul de Galați.
Influența fostului director a crescut din cauza funcțiilor pe care le-a ocupat succesiv, de exemplu de director al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Moldova Sud și de președinte al Federației de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI) Câmpia Covurlui.
Începând cu anul 2006, Petru Bărceanu a „supervizat” OUAI Aspersorul Albina, OUAI Schela Plot SPP 14, Negrea Plot SPP 15 și Lozova, a căror conducere era asigurată de rude sau de persoane de încredere. Iar FOUAI Câmpia Covurlui este cea care are în responsabilitate cea mai mare parte a sistemului de irigat din județul Galați.
Petru Bărceanu a fost simultan director al Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare (FTIF) Galați și președinte al FOUAI Câmpia Covurlui, timp în care și soția lui a activat în cadrul FOUAI. În acest moment, fostul director nu mai conduce oficial Federația dar neoficial este socotit un lider al acesteia, inclusiv în negocierile cu funcționarii statului.
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește starea de degradare a infrastructurii de irigații din județul Galați și a confirmat că prin intermediul PNDR și PNRIPIR au fost cheltuite în mod nejustificat circa 529 de milioane lei pentru realizarea activităților de irigare și alte 43 milioane lei anual pentru paza obiectivelor.
În paralel, terenurile modernizate cu fonduri nerambursabile înregistrează o activitate redusă, mai ales în comparație cu cele care nu au beneficiat de asemenea investiții.
De exemplu, în anul 2019 organizațiile lui Petru Bărceanu nu puteau iriga în mod real suprafețele deservite, lucru semnalat de fermieri.
Ministrului Agriculturii i se semnalează faptul că activitatea de control asupra sistemului agricol din Galați a fost aproape blocată timp de zece ani, inclusiv în ceea ce privește lucrările de la nivelul organizațiilor de irigat controlate de Petru Bărceanu.
Potrivit unei declarații de avere din august 2020, Petru Bărceanu obținuse venituri din funcția de director al ANIF Galați dar și din cea de director al unui SRL. La rândul ei, soția lui Petru Bărceanu avea venituri ca administrator al firmei ESCAVBULDO SRL, care a prestat servicii de reparații în domeniul irigațiilor.
Oameni din zonă afirmă că, în proiectele PNDR recepționate în anul 2015 (Negrea, Lozova, Schela) aceste reparații au fost realizate parțial, fiind instalate doar componentele vizibile la suprafață (precum hidranți), iar conductele metalice ce deserveau OUAI – urile au fost extrase și valorificate ca deșeuri reciclabile, fără a fi înlocuite cu unele noi. În aceste condiții nu se poate asigura irigarea suprafețelor aferente.
Un fermier din județul Galați afirmă și că activitatea directorului a fost verificată de DNA chiar la sediul instituției, dar fără a se observa nici măcar faptul că firma soției și Federația Câmpia Covurlui aveau birouri în același sediu.
