2.9 C
București
marți, 12 noiembrie 2024
AcasăSpecialZbor deasupra Clujului

Zbor deasupra Clujului

La Cluj s-a creat o comunitate puternică a celor care pilotează, fotografiază avioanele la capătul dinspre Someş al pistei, şi a celor care vânează cele mai mici preţuri pentru a vedea Europa.

Bogdan Pop este mai cunoscut sub pseudoni­mul „ratus” decât după numele său. Asta pentru că este unul dintre fondatorii site-ului Romanian Spotters (rospotters.ro), cea mai mare comunitate românească a pasionaţilor de tot ce înseamnă zbor. În vârstă de 25 de ani, Bogdan a pus pentru prima dată piciorul în avion la 16 ani, când a început un curs de planorism la Cluj, oraşul natal. Atât a fost nevoie pentru a se îndrăgosti de zbor şi de tot ce înseamnă acesta.

Pe la ce vârstă te-ai apucat
 de pilotat?
Bogdan Pop: Am început să zbor la 16 ani, aş fi vrut şi mai repede, dar asta era limita de vârstă. Am vrut să zbor din mai multe motive, unele le pot explica, altele nu. Simţeam că e firesc şi că trebuie să fiu acolo. De mic urmăream în Cluj avioanele care aterizau pe deasupra oraşului, câteodată fugeam de la masă ca să „mai prind unul”. Tatăl meu, care avea şi el un loc în suflet pentru aviaţie, m-a încurajat şi m-a motivat să urmăresc zborul, îmi explica tot ce ştia despre aviaţie, mă ajuta când desenam avioane, şi m-a dus la fiecare miting din zona Clujului. Pe lângă aceste lucruri, era nevoia care cred eu că o are fiecare om, să vadă cum e să plutească deasupra lumii de zi cu zi.

Îţi mai aminteşti cum a fost?
B. P.: După atâta aşteptare, prima dată când m-am urcat în planor pentru învăţarea cabinei, şi apoi pentru primul zbor, au fost momente cu sentimente puternice. Era de necrezut că în sfârşit am ajuns acolo, şi când am reuşit să mă obişnuiesc cu gândul, au năvălit senzaţiile din zbor care, în mare parte pentru mine, erau neaşteptate. La primele zboruri am fost furat de peisaj, eram cu ochii pe afară, priveam cum las în urmă pământul la decolare, eram atent la fiecare descendenţă, ascendenţă, fiecare mic hop ce-l făcea planorul, şi mă bucuram de detalii care acum le trec cu vede­rea când sunt atent la zbor.

De unde vine pasiunea pentru zbor?
B. P.: Cum am zis mai sus, unul din vinovaţii principali e tatăl meu, şi bineînţeles mama, care a stat (şi m-a suportat!) cu sufletul la gură o grămadă de vreme zburând, şi care şi acum, după zece ani, se obişnuieşte cu gândul că sunt la zbor uneori.

Ce preferi: planorul sau avioanele mici cu motor?
B. P.: Planorul nu se compară cu nimic. Liniştea care o oferă e de neînlocuit. Dacă e să zbori din pasiune, nu ca meserie, cred că planorismul e cel mai plin de satisfacţie. E un sentiment aparte să urci cu propriile forţe şi să mergi, practic, cât vezi cu ochii. Eu doar am zgâriat suprafaţa zborului de distanţă cu planorul, am doar nişte amărâte de 200 km de zbor. Dar dacă se face performanţă se poate ajunge şi la distanţe de 300, 500 chiar 1.000 km
într-un zbor, imaginaţi-vă cum e să faci asta fără motor. E de neegalat.

Ar trebui tinerii încurajaţi să meargă la aerodromurile din România?
B. P.: În România, zborul la aeroclub este subvenţionat de stat, şi asta e o ocazie nepreţuită pentru pasionaţii de aviaţie de a se apropia de zbor şi de a începe dezvoltarea în acest domeniu. Dincolo de zborul de performanţă şi de pasiune, cum e în cazul meu, pentru alţii care aleg aviaţia ca şi carieră e o ocazie unică de a intra în acest domeniu. Zborul e o activitate plină de res­ponsabilităţi şi de costuri care, fără Aeroclubul României, nu ar fi accesibilă tuturor celor pasionaţi de zbor. Eu, de 
exemplu, provin dintr-o familie săracă, şi cum am şi doi fraţi nu aveam cum să ajung altfel să zbor, pur şi simplu nu aveam banii. De atunci au mai apărut şi asociaţii, şcoli private etc. pe care le recomand de asemenea, dar Aeroclubul rămâne singurul care oferă şcoală şi zbor pe perioadă lungă în condiţii de gratuitate.

Aerodromuri în România

Cei care-şi doresc să urmeze cursuri de pilotaj sau paraşutism se pot adresa Aeroclubului României, o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infra­struc­turii.

Unde?
Aeroclubul României are 16 baze sau puncte de lucru în ţară la Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Braşov, Sibiu, Deva, Cluj, Târgu Mureş, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Iaşi, Suceava şi Caransebeş.
Aeroclubul României
www.aeroclubulromaniei.ro
Str. Lascăr Catargiu nr. 54, sec. 1, 
Bucureşti, tel. 021.312.36.19.

Cine?
Oricine poate lua lecţii de zbor. Vârsta minimă este de 16 ani.

Cât?
Când vine vorba de preţ se fac o serie de diferenţieri pe criteriul de vârstă. Astfel, tinerii cu vârsta între 16 şi 22 pot beneficia gratuit de cursuri (citiţi mai jos detaliile legate de condiţiile de acceptare la cursuri). Ceilalţi doritori trebuie să plătească sume cuprinse între 700 şi 4.700 de euro, în funcţie de tipurile de licenţă pe care le obţin în urma cursurilor (vedeţi preţurile de la sfârşit).

Gratuit pentru tineri
Aeroclubul României este printre pu­ţi­nele instituţii aviatice din lume care oferă tinerilor cu vârstele cuprinse între 16 şi 22 ani posibilitatea de a lua lecţii de zbor gratuit.
Pentru a putea beneficia de un curs teoretic şi practic gratuit din partea Aeroclubului României, tinerii cu vârste cu­prinse între 16 şi 22 ani, care au promovat un examen medical de specialitate, trebuie să susţină un examen de admitere la curs, la materiile matema­tică şi fizică, materii necesare înţelegerii anumitor discipline de curs. Ca grad de dificultate, examenul este de nivelul clasei a IX-a. Cei care trec acest examen continuă cu pregătirea teoretică timp de aproximativ 3 luni, iar la finalul 
cursurilor susţin un examen din cele 9 materii predate: principiile zborului, navigaţie, meteorologie, proceduri ope­ra­ţionale, performanţe de zbor şi pla­ni­ficarea zborului, cunoaşterea gene­rală a aeronavei, factori şi limite umane, comunicaţii şi legislaţie aeronautică. În funcţie de notele obţinute la aceste 
examene elevii sunt admişi pe locurile subvenţionate. Elevii piloţi care au ob­ţi­nut o astfel de bursă beneficiază de pre­gătire practică în zbor până la obţinerea licenţei de pilot. Acei elevi care nu au reuşit să ocupe un loc subvenţionat pot opta pentru pre­gă­tirea practică contra cost. Astfel, în fun­cţie de opţiunea acestora, pot obţine licenţă de pilot de planor (SPL), licenţă de pilot privat (PPL (A)), licenţă de pilot de avion ultrauşor sau licenţa de paraşutist. După obţinerea unei licenţe, se continuă perfecţionarea pilo­ţilor pe linie sportivă şi pentru o eventuală carieră în aviaţie.

Aveţi peste 22 de ani?
Persoanele care nu se încadrează în ba­remele de vârstă sau doresc să înceapă un program de pregătire într-o altă perioadă decât cele stabilite de Aeroclubul Româ­niei pot efectua aceeaşi pregătire ca şi cei ce beneficiază de gratuitate, dar contra cost. Aeroclubul Ro­mâniei a ieşit pe piaţă cu cele mai mici tarife în domeniu. În funcţie de licenţa dorită, preţurile sunt următoarele:
Li­cenţă de pilot privat
avion PPL (A) – 4.700 € – 7.000 €
(în funcţie de aero­na­va care se doreşte a se efectua pregă­tirea);
Licenţă de pilot de planor SPL – 1.500 €;
Licenţă de paraşutist – 700 €;
Licenţă de pilot de ULM – 4.000 €
(Aeronave Ultrauşoare Motorizate) .

Cele mai citite

Eurostat: România are cel mai redus nivel al angajaților part-time din UE

În România, structura angajării part-time prezintă particularități unice în raport cu celelalte state membre Potrivit Eurostat, ponderea angajaților part-time din Uniunea Europeană a crescut ușor...

Mesaj Klaus Iohannis: Armata României reprezintă o parte integrantă importantă a arhitecturii de securitate europene și euroatlantice

Cu ocazia Zilei Statului Major al Apărării, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de apreciere și încurajare către Armata României La împlinirea a 165...

Leasing operațional pentru start-up-uri și IMM-uri: Soluția ideală pentru flexibilitate financiară

Pentru afacerile mici și la început de drum, orice investiție contează, iar o flotă auto poate însemna un buget semnificativ și mult timp alocat...
Ultima oră
Pe aceeași temă