Productia: SUA, 2006 – Regia: Giuseppe Tornatore – In distributie: Kseniya Rappoport, Michele Placido Distribuit de Ro Image 2000
Italianul Giuseppe Tornatore e deja un nume familiar cinefililor, mai ales pentru calda si emotionanta evocare a iubirii de-o viata pentru film si cinema din Nuevo Cinema Paradiso, premiat la Cannes acum 20 de ani. E drept, in ultimul timp, cu productii precum Malèna, a fost departe de cea mai buna forma. Dar acest Necunoscuta, castigator al Premiului Publicului la Premiile Academiei Europene de Film si al mai multor David di Donatello (regie, film, actrita, imagine si muzica), aterizat pe ecrane si la noi pe final de 2007, il reabiliteaza si in ochii celor mai curand dezamagiti. Apropiat, oarecum, atmosferic de mai vechiul si foarte intunecatul Una pura formalità (1994), Necunoscuta e, formal, un thriller bine condus, centrat pe o misterioasa tanara ucrainianca, Irina (necunoscuta si extraordinara Kseniya Rappoport), care nu se da in laturi de la nimic pentru a se apropia de o anumita familie, a lucra si locui cat mai aproape de membrii ei. Povestea eforturilor graduale si tot mai ingrijoratoare ale acestei tinere de a deveni parte din viata familiei Adacher si, mai ales, a fetei acestora, Tea (Clara Dossena), e sparta de flash-uri sumbre, la fel de misterioase si cat se poate de dure, care ne introduc, treptat, in amintirile/ trecutul Irinei. Un trecut marcat de abuz, violenta fizica, exploatare fara mila. Iar povestea e suplimentar complicata de aparitia unui amenintator mafiot venit pe urmele Irinei, Muffa, jucat de un Michele Placido (candva comisarul Cattani din Caracatita). Acesta e, practic, de nerecunoscut aici in chip de bestie cheala, amorala, cvasi-perfecta. Iar istoria, care pastreaza misterul pana spre finalul poate un pic exagerat, opune fuga si lupta pentru supravietuire a celor doua tot mai apropiate tinere, haituitorului nemilos venit dupa fosta prostituata. Caci, filmul nu ezita/ inceteaza sa iti sugereze ce a devenit Irina, din inocenta fatuca sosita din Est in cautarea unui oarecare viitor, la fel de dura si fara scrupule precum cei care au batjocorit-o candva. Fapt evident din mai toate actiunile ei initiale, cat si, mai ales, din modul cum alege sa o invete si ajute pe pustoaica familiei italiene.
Negresit, filmul lui Tornatore are, dincolo de structura si aerul cat se poate de noir, un substrat politic/ social, vorbind raspicat despre abuz, inegalitate, exploatare si lipsa de mila, si despre mecanismele insidioase care fac victimele sa devina, adesea, la randul lor, calai. Dar nu isi judeca personajele, in cap cu misterioasa protagonista, nu emite sentinte si nu pretinde ca ar cunoaste solutii ori explicatii clare. Te lasa sa iei cum vrei povestea pe care ti-o spune si sa alegi singur cum sa te raportezi la eroii acesteia. Ceea ce il deosebeste pregnant de majoritatea productiilor de gen venite de peste ocean. si se multumeste sa iti decojeasca, aplicat si competent, un strat dupa altul de motivatii, background, amintiri si trairi pana sa ajunga sa iti reveleze intreg adevarul de pornire al extrem de intunecatei povesti pe care a ales sa ti-o spuna. si e ajutat din plin, pe langa performantele actoricesti excelente, de imaginea morbida si muzica bantuitoare a maetrului Morricone, mai vechi colaborator al lui Tornatore, inca de la vremea celebrului Nuovo Cinema Paradiso.
Pe scurt, Necunoscuta e un film de gen, dar unul mai altfel si mai bine/profund gandit decat majoritatea suratelor sale. si ar trebui sa mergeti sa-l vedeti cat mai este prin cinematografe.
