REVISTA PRESEI.Cum a ajuns evaziunea fiscală o problemă de siguranţă naţională

Adevărul scrie în ediţia de luni despre intervenţia Rusiei în Ucraina:  ”SUA şi Germania au încins telefoanele pentru a opri o intervenţie a Rusiei în sud-estul Ucrainei”.

”Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria”, scrie Adevărul.

 Şi în ziarul Gândul citim, luni dimineaţă, despre Rusia şi referendumul din Crimeea:”REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Primele REZULTATE OFICIALE: 95,5% din votanţi au cerut unirea cu Rusia. Reacţia SUA şi a UE”. ”Populaţia Crimeii a votat duminică într-un referendum în care au răspuns la întrebarea dacă doresc trecerea regiunii în Rusia sau rămânerea ca teritoriu al Ucrainei, dar cu drepturi autonomiste sporite. Demersul este considerat ilegal de către Kiev şi de puterile occidentale, autorităţile ucrainene dizolvând de altfel Parlamentul de la Simferopol, după o decizie a Curţii Constituţionale. Rezultatele, aşa cum era de aşteptat, au fost covârşitoare: cu o participare de aproximativ 82%, au votat pentru alipirea la Rusia peste 95% dintre votanţi. Liderul Crimeii, Serghei Aksionov, a anunţat că luni Parlamentul va cere Rusiei includerea în Federaţia Rusă”, scrie Gândul.

 Evenimentul Zilei titrează, luni: ”Cum a ajuns evaziunea fiscală o problemă de siguranţă naţională”.

”Legislaţia fluctuantă, slaba eficienţă a Fiscului, corupţia demnitarilor şi funcţionarilor statului au favorizat creşterea îngrijorătoare a evaziunii fiscale, până într-acolo încât reprezintă un atac frontal la securitatea naţională. Cea mai mare parte a evaziunii fiscale la TVA se regăseşte în comerţul cu alimente. Mafia cărnii favorizează răspândirea de maladii în rândul populaţiei”, notează Evenimentul Zilei.

Ziarul Financiar deschide ediţia de luni cu o analiză despre politicieni şi investitorii străini din România: ”Dragnea, Antonescu, Chiţoiu, Oprişan, Chiuariu, Frunzăverde „negociază“ cu Google, Apple, GE, BMW, Samsung, Nestlé să-i atragă ca investitori în fiefurile lor electorale şi să creeze locuri de muncă”.

”Dacă îi pui să intre în direct la televizor şi să spună cum arată harta lor electorală din propriul colegiu şi din judeţ, politicienii noştri ştiu pe de rost fiecare alegător şi fiecare vot încotro se duce. Şefii de campanii electorale şi cei care se pricep la numărat, începând de la Viorel Hrebenciuc, Liviu Dragnea, Tudor Chiuariu, Vasile Blaga până la Şerban Mihăilescu, Adriean Videanu, ştiu pe de rost toată harta electorală a ţării, fiecare cu cine a votat şi cu cine urmează să voteze.

Dacă îi întrebi însă despre harta businessului românesc, ce afaceri sunt în fiecare judeţ, în colegiul lor electoral, câţi angajaţi sunt în fiecare fief şi unde lucrează, ce cifră de afaceri şi câte locuri de muncă au companiile din zona în care au fost trimişi în Parlament, se va aşterne liniştea. Probabil că nici nu îi interesează. Mai mult îi interesează ce companii şi ce oameni de afaceri cotizează la partid/partide”, scrie Ziarul Financiar.

Puterea scrie, luni, despre clădirile cu risc seismic ridicat: „Propuneri legislative inutile, bune doar să creeze panică în caz de cutremur”.

„În Capitală sunt 2.500 de clădiri care ar fi serios avariate în cazul unui cutremur, potrivit ultimei numărători făcute de reprezentanţii primăriei. Iar din cele 2.500 de clădiri au fost consolidate doar 26. Parlamentarii se laudă că au găsit soluţia pentru a preveni catastrofele în cazul unui cutremur. În loc să găsească pe undeva fondurile necesare reabilitării imobilelor care stau să pice, ei vor să înlocuiască bulinele roşii de pe clădirile periculoase cu… panouri uriaşe. Acestea ar trebui să atenţioneze trecătorii că imobilul este în pericol de prăbuşire. Ei văd soluţia drept un prim pas în prevenirea catastrofelor seismice. Proiectul prevede ca proprietarii care se opun consolidării să fie expropriaţi. Măsura s-ar putea să aibă efectul invers celui gândit de iniţiatorii proiectului: proprietarii şi aşa speriaţi de costurile mari ale consolidării seismice ar putea accepta să fie expropriaţi, iar primăria nu va avea încotro decât să scoată banii pentru lucrări”, scrie Puterea.