ANM anunţă că în prima jumătate a lui octombrie în bazinul superior şi în bazinul mijlociu al Dunării va ploua, iar debitul Dunării la intrarea în ţară va creşte. Mai mult, în următoarele trei luni în zonele afectate de secetă vor exista precipitaţii mai mari decât normele climatologice. Mai mult, în decembrie, prognoza meteo estimează o probabilitate de 60 % de depăşire a normei de precipitaţii.
Ce ne-aşteaptă la anul
După un an 2012 dezastruos pentru agricultură, din cauza secetei cornice şi a temperaturilor ridicate prelungite, prognozele pentru 2013 sună descurajant.
Meteorologii de la Climate Prediction Center (CPC) din Statele Unite prognozează că în următoarea perioadă sunt condiţii favorabile pentru manifestarea unui fenomen slab El Nino, care se va persista până în februarie 2013, influenţând vremea pe întreg mapamondul. „El Nino” este denumirea dată fenomenului de încălzire a apelor de suprafaţă din zona ecuatorială a Oceanului Pacific. Această creştere a temperaturii apelor oceanice de suprafaţă apare la fiecare 4-12 ani şi induce o creştere a temperaturilor şi la fenomene extreme pe tot globul. Fenomenul opus „El Nino” este fenomenul „La Nina”, care duce la răcorirea climatului şi la fenomene extreme. Consecinţa manifestării „El Nino” la sfârşitul acestui an, va fi creşterea temperaturii medii pe întreaga planetă, existând riscul ca anul 2013 să devină cel mai torid an din istoria măsurătorilor meteorologice, fiind mai cald chiar decât anul record 2010, când temperaturile medii globale au fost 0,53 de °C peste media perioadei 1961-1990, care a fost de 14 °C.
Cea mai uscată vară din ultimii 62 de ani
În acest an România a avut parte de cea mai călduroasă vară din ultimii 62 de ani, temperatura medie la nivelul ţării fiind cu 0,3 °C mai ridicată decât din vara lui 2007 şi cu 3,34 °C mai mare decât temperatura medie a intervalului de referinţă 1961-1990. Caracteristica verii care a trecut este persistenţa valurilor de căldură, adică multe zile consecutive cu temperaturi maxime mai mari de 35 °C şi multe nopţi consecutive cu temperaturi minime mai mari de 20 °C. Luna cea mai toridă a fost iulie, când recordul termic absolut al lunii pentru temperatură maximă a fost doborât la 6 staţii meteorologice, înregistrându-se o abatere de +4, 5 grade peste media temperaturilor lunilor iulie din intervalul 1961-1990. În august a fost doborât recordul absolut al lunii pentru temperatură maximă la 82 de staţii meteorologice.
În Bucureşti temperatura maximă s-a înregistrat pe 7 August la staţia Filaret, fiind de 41,5 °C, depăşind recordul de la 20 August 1945, când s-au înregistrat 41,1 °C.
În 2012 temperatura cea mai ridicată printre staţiile meteorologice din România a fost înregistrată la Giurgiu, la 7 August şi a fost de 43,5 °C, însă nu a doborât recordul 44,5 °C, record absolut, înregistrat în August 1951, în comuna Ion Şion (lângă Brăila).
Anul 2012 a fost şi unul al recordurilor negative inclusiv la capitolul secetă, după ce România a avut parte de cel mai scăzut nivel al precipitaţiilor din ultimii 62 de ani, suma cantităţilor de precipitaţii înregistrată în această vară de meteorologi fiind cu 45% mai redusă decât normă climatica Până în 2012, reperul a fost vara anului 2000 de pe această poziţie. Din cauza secetei prelungite de anul acesta, debitele râurilor s-au redus şi cu 80%.
