Imaginea „medieval-moderna” a Sibiului, asa cum a fost gandita de arhitectii ce au lucrat la comanda Primariei, prinde tot mai mult contur, pe masura ce santierele din centrul orasului ajung la finalizare. De peste patru ani, locurile in care constructorii au intervenit pentru lucrari capitale au devenit puncte de atractie irezistibile pentru turisti si locuitorii orasului, deopotriva.
In Piata Mica, pavajul cu piatra cubica si placi de marmura a fost finalizat.
Toata zona turistica a devenit acum usor accesibila si este „invadata” zilnic de sute de turisti care viziteaza diverse obiective, ce servesc o cafea sau o bere pe terasele din jurul Casei Luxemburg.
De altfel, lucrarile de restaurare capitala a centrului istoric au devenit puncte de atractie irezistibila pentru vizitatorii care, pe langa faptul ca pot admira monumentele istorice, au ocazia unica sa vada cum se intervine tehnic, uneori cu solutii si tehnologii de-a dreptul ingenioase, pentru restaurarea unui imobil istoric sau a unui intreg sit, asa cum s-a intamplat in Piata Mare, in Piata Mica, in Piata Huet, la Pasajul Scarilor, Primaria Noua, Colegiul Brukenthal sau Bd. Nicolae Balcescu.
Lucrari extinse au inceput intre timp si pe strada Ocnei, in „Orasul de jos”, unde pavajul din piatra cubica a fost asternut in proportie de 40 la suta. Dupa finalizarea proiectului respectiv, echipele de lucru vor trece la montarea stalpilor de iluminat public arhitectural si demontarea retelelor aeriene de curent electric si telefonie. In Piata Huet operatiunea de asternere a pavajului se apropie de finalizare, singura portiune neterminata fiind cea din curtea Bisericii Evanghelice.
Continua, de asemenea, si operatiunea de asternere a pavajului pe Bd. Nicolae Balcescu, principala artera turistica sibiana, operatiune care, potrivit reprezentantilor Directiei Tehnice a Primariei, a fost incheiata pe o suprafata de aproximativ 75 la suta din total. „Lucrarea va fi finalizata pana la inceputul lunii septembrie, termenul strict de finalizare depinzand de modul de livrare a pietrei cu care se efectueaza pavarea”, a declarat primarul din Sibiu, Klaus Iohannis.
In zonele de lucru se circula pietonal destul de greu, dar sibienii s-au obisnuit de mult cu aceste temporare constrangeri, iar curiosii gasesc mereu detalii demne de urmarit sau operatiuni tehnologice de admirat. Unul dintre avantaje este acela ca toate santierele din centrul municipiului sunt „interactive”, trecatorii avand ocazia sa urmareasca operatiunile de pavaj, indemanarea muncitorilor sau sculele, uneori ciudate, cu care acestia lucreaza.
Nu putini sunt cei care urmaresc la gardurile de protectie operatiunile de pavaj sau cele de montaj al stalpilor pentru iluminat, intra in vorba cu muncitorii sau comenteaza rezultatul operatiunilor. In afara de punctele de lucru in care este nevoie de interventia cu utilaje specializate de ultima ora, asa cum sunt lucrarile de curatare a Podului Minciunilor sau a portilor de imobil istoric cu blazon nobiliar sculptat in piatra masiva, tehnologiile folosite pentru restaurare sunt simple. La pavaj, spre exemplu, se lucreaza cu amestec din nisip si cimenturi speciale, iar pietrele „se bat” in stratul de lucru cu niste ciocane mari din lemn.
Iluminat arhitectural
Publicul se arata foarte interesat si de operatiunile de instalare a retelei de iluminat arhitectural. Ideea generala este aceea de a elimina retelele aeriene de curent electric, telefonie si Internet si de a readuce in prim-plan frumusetea imobilelor din zona veche a municipiului Sibiu, dublata de cresterea nivelului de functionalitate si a duratei de viata a acestor instalatii ce trec in subteran.
Un numar de 33 (din 50) de stalpi pentru iluminat arhitectural au fost deja instalati in zona centrului istoric. Confectionati din otel, cu postament din fonta ornamentata cu motive istorice, pilonii au dimensiuni variabile (intre sase si opt metri inaltime, in armonie cu imobilele din jur), iar unul sau doua brate sunt prevazute cu becuri in functie de zona in care se afla. Sistemul de iluminat din Piata Mica este deja functional.
