Cursurile, care durează şase săptămâni, se ţin în universităţi şi pun laolaltă un profesor, un judecător, un poliţist şi 30 de infractori aflaţi în programe de eliberare condiţionată.
Cu una dintre cele mai înalte rate de încarcerare din lume şi cu o mulţime de condamnări la moarte, Texas pare unul din ultimele locuri care ar putea îmbrăţişa o filozofie liberală în privinţa încarcerărilor, comentează The Guardian. Mitchell Rouse, tehnician radiolog în spital, a fost condamnat pentru consum şi trafic de droguri în Houston, primind o sentinţă de 30 de ani. El nu a mai fost trimis după gratii, ci a fost eliberat condiţionat, primind „o condamnare” la Universitatea Rice din Houston, unde a trebuit să citească filozofie şi să o dezbată.
Din infractor, doctorand
La cinci ani de la „absolvirea” acestui curs, Mitchell House şi-a schimbat profesia devenind proiectant în construcţii, s-a împăcat cu familia şi plănuieşte să-şi dea doctoratul în filozofie. El descrie proiectul la care a luat parte drept „un miracol”, spunând că acest curs de şase săptămâni i-a schimbat complet „felul de a privi lucrurile”, ajutându-l să-şi descopere „potenţialul”.
În loc de carceră, Platon
Rouse e unul dintre miile de infractori din Statele Unite care, ca alternativă la încarcerare, au fost plasaţi într-un program de reabilitare numit „A schimba viaţa prin literatură”. Recidiviştii condamnaţi pentru jaf armat, tâlhărie sau trafic de droguri sunt trimişi să discute cărţi clasice, ca „Oliver Twist”, „Să ucizi o pasăre cântătoare”, „Oameni şi şoareci”.
Conducătorul grupului de discuţii al lui Rouse a fost un doctorand al Universităţii din Houston, Larry Jablecki, care a folosit texte de Platon şi Stuart Mill pentru a explora teme ca destinul, agresivitatea, dragostea, toleranţa şi empatia. „Am rezonat mai ales la «Despre Libertate» a lui Stuart Mill”, a dezvăluit viitorul doctorand Mitchell Rouse.
Cărţile sunt alese în funcţie de specificul infracţiunii
Grupurile sunt segregate pe sexe, iar cărţile sunt alese în funcţie de problemele specifice cu care un grup infracţional se poate confrunta.
Unui grup de bărbaţi, de exemplu, i se propun cărţi privind construcţia masculină a identităţii. Discuţiile se poartă ca de la egal la egal, chiar dacă grupurile de discuţie conţin şi doi reprezentanţi ai autorităţii, un judecător şi un ofiţer de probaţiune (poliţist care monitorizează infractorii aflaţi în programe de eliberare condiţionată).
Din 597 de persoane câte au finalizat cursul în districtul Brazonia din Texas între 1997 şi 2008, numai 36 (circa 6%) au comis infracţiuni în intervalul de eliberare condiţio¬nată, fiind trimişi înapoi în închisoare. Alt avantaj sunt costurile: programul de şase săptămâni costă 500 de dolari de persoană, în loc de 36.000 de dolari, la cât ajung costurile pentru un deţinut timp de un an la închisoarea din Texas.
SUCCES
Programul e eficace şi în cazul recidiviştilor
Programul „A schimba viaţa prin literatură” este creaţia lui Robert Waxler, profesor de literatură engleză la Universitatea din Dartmouth, Massachusetts. El a convins un prieten judecător să propună scoaterea a opt recidivişti de după gratii şi trimiterea lor la un program de lectură ţinut de Waxler la universitate. Un studiu despre primul lot care a trecut prin program, implantat prima dată în 1991 în Massachusetts, a constatat că numai 19% au comis noi infracţiuni, faţă de 42% în grupul de control. În plus, s-a descoperit că aceştia au comis infracţiuni mai puţin serioase decât cele pentru care au fost condamnaţi. În prezent, programul a fost implantat în opt state, printre care Texas, Arizona şi New York. În aceste zile, în Marea Britanie se poartă discuţii despre operaţionalizarea proiectului.
