1.5 C
București
duminică, 17 noiembrie 2024
AcasăSpecialCasa macelarului Bartha, in renovare

Casa macelarului Bartha, in renovare

» Centrul Clujului este o rezervatie arhitectonica cu cladiri istorice, multe dintre ele construite la sfarsit de secol XVIII – inceput de secol XIX. Unele dintre acestea au avut sansa sa reziste destul de bine in timp si sa fie declarate monument istoric.

» Pe strada Episcop Ioan Inochentie Micu Klein, fosta Florilor, nu departe de Biserica Piaristilor sau a Iezuitilor, se afla vechea casa a macelarului Bartha, unul dintre cei mai renumiti in bransa. Imobilul a fost construit la sfarsitul secolului XVIII, in stil baroc tarziu, dupa cum spune Julia Peter, actuala proprietara a casei.

"Despre fostii proprietari stiu, din pacate, prea putin. Am incercat sa gasesc informatii despre ei din extrasul de carte funciara, dar documentul este prea nou, adica ceea ce ti se da la cerere. Ce am reusit sa aflu vine din 1914. Casa a apartinut familiei Bartha, o familie de macelari, foarte renumita in Cluj in acea perioada. Iar proprietarii de dupa ei au locuit aici pe perioade foarte scurte. Casa a tot fost vanduta si cumparata. Iar eu am achizitionat-o in anul 2002. sansa casei a fost ca prea putine modificari i s-au adus in timp, asa ca forma actuala as putea spune ca este aproape de cea originala. Ancadramentele de piatra de la ferestre si usi sunt cele mai frumoase elemente arhitectonice ale casei", a mentionat Julia Peter. Pentru perioada secolului XIX, actuala proprietara a spus ca inca nu a reusit sa afle numele celor care au locuit aici, dar cativa prieteni, cercetatori la Facultatea de Istorie, i-au promis ca vor face un studiu in acest sens. Insa cei care au locuit inainte de venirea Juliei aici au avut grija de imobil, cunoscandu-i valoarea arhitectonica. Casa era una dintre cele mai aratoase din aceasta parte a orasului, unde de obicei locuiau oameni de conditie mai modesta. "Aici trageau carutele cu negustori care veneau de la Turda pentru piata de la Cluj. Gaseau camere de inchiriat mult mai ieftin, grajduri pentru cai, precum si bucate pe masura pungii lor", a remarcat Julia Peter.

Carnati afumati à la Bartha
Cat despre familia macelarului Bartha, Julia Peter a reusit sa afle mai multe de la cateva persoane mai in varsta, care au locuit in vecinatate si care l-au mai prins in viata pe batranul mester al carnatilor. Bartha avea un magazin de desfacere a produselor de carmangerie pe actuala strada Napoca, iar in curtea casei unde locuia avea amenajate afumatorile pentru mezeluri si produsele din carne de porc. "Se spune ca multi clujeni veneau aici, la casa familiei Bartha, sa-si afume carnurile si carnatii. In podul casei, barnele de lemn sunt toate innegrite de fum, aici fiind inca unul din locurile unde macelarul isi conserva carnurile", a mai spus actuala proprietara a imobilului. Multi dintre vecini veneau aici sa cumpere produse din carne, cu toate ca Bartha avea un magazin de desfacere. "Femeile ii cereau ba o fleica, ba un antricot", dupa cum a remarcat Julia Peter. Se spune ca in curtea casei Bartha, care era cu mult mai mare in acea perioada, exista si un loc special unde erau sacrificate animalele, precum vitei, miei, porci si pasari, carnea transata fiind apoi dusa la magazinul de pe strada Napoca.

Restaurant in cadru istoric
In toamna, Julia Peter vrea sa deschida aici un restaurant cu specific traditional ardelenesc, cu retete din secolele XVIII si XIX, pregatite de un bucatar specialist.
Casa a fost renovata cu materiale traditionale, lemn si piatra, incercand sa redea cat mai fidel forma originala a cladirii de secol XVIII. Acoperisul l-a refacut cu sindrila, ce a fost pusa de mesteri adusi din secuime. In podul casei a pastrat barnele innegrite de fumul care conserva altadata carnatii si slanina clujenilor. Curtea a fost pavata cu piatra de Vistea, iar aleea de la intrare – cu capete de barne batute in pamant. Beciul a fost curatat si restaurat, camerele au fost zugravite in fresca, ancadramentele de la ferestre au fost curatate, iar la exterior au fost puse obloane din lemn. La intrare, in curte, Julia Peter ar mai vrea sa instaleze o cismea veritabila, de unde orice trecator prin zona, daca este insetat, sa poata bea apa. Este un gest prin care se vrea reinvierea unui vechi obicei medieval, legat de ospitalitatea celor care locuiau in cetatea Clujului, la care calatorul pe aceste meleaguri putea gasi binete si o cana cu apa.

» Casa a fost renovata cu materiale traditionale, lemn si piatra, incercand sa redea cat mai fidel forma originala a cladirii de secol XVIII.

Cele mai citite

Hezbollah a lovit o sinagogă din orașul israelian Haifa

Armata israeliană a anunţat sâmbătă că o sinagogă a fost lovită de o salvă "semnificativă" de rachete lansate de mişcarea islamistă libaneză Hezbollah asupra...
Ultima oră
Pe aceeași temă