Modificarea climei in nordul Dobrogei este dramatica. Dupa desecarea Insulei Mari a Brailei si amenajarea pentru agricultura si piscicultura a 80.000 de hectare, in Delta seceta s-a accentuat de la un an la altul. Cantitatile de apa provenite din precipitatii sunt la mai putin de jumatate fata de celelalte zone ale tarii.
Semnele desertificarii sunt vizibile cu ochiul liber in mai multe zone din nordul Dobrogei. Aproximativ 100.000 de hectare ocupate in urma cu peste un secol de paduri au ramas fara niciun fel de vegetatie. Terenurile agricole din Delta sunt cotropite de saraturi. Sistemele de irigatii au fost abandonate, iar agricultura a devenit doar de subzistenta.
Busteni pentru export
Satenii din localitatea tulceana Greci se mandresc ca au participat, cu ani in urma, la realizarea unor filme western. Regizori americani si romani au filmat, in anii ‘70, pe vaile aride si salbatice care brazdeaza Culmea Pricopanului. Peisajul de aici seamana izbitor cu cel din desertul imortalizat in filmele americane. Monografiile unor localitati precum Macin si Greci consemneaza ca, in urma cu peste un veac, Hercinicii dobrogeni erau impaduriti. Codrii din preajma acestor localitati au fost defrisati, iar bustenii au luat drumul exportului, prin portul Braila. Si padurile de pe Dealul Consul, din apropierea satului Izvoarele, au avut aceeasi soarta. Au fost decimati, cam in acelasi timp, si codrii falnici de pe dealurile Stejaru, Beidaud, Sarighiol. Astfel, peste 100.000 de hectare de codru de stejar au disparut, iar locul lor a fost ocupat, treptat, de dealurile golase pe care vegetatia nu rezista decat in primele saptamani ale primaverii. De la un an la altul, iernile sunt tot mai calde, fara zapada, iar vara temperaturile trec adesea de 40°C, precipitatiile fiind foarte rare.
Desecarea baltilor alunga ploile
Meteorologii afirma ca nu doar defrisarile din fostele paduri dobrogene au contribuit la incalzirea climei si la disparitia precipitatiilor la gurile Dunarii. Seceta si temperaturile excesiv de ridicate s-au accentuat dupa desecarile masive din Lunca si Delta Dunarii. Satenii din Daeni, Ostrov, Peceneaga, Traian, Turcoaia si Carcaliu sustin ca, pana cand s-a desecat Insula Mare a Brailei, precipitatiile erau suficiente pentru cultivarea pamantului. Dupa ce s-au desecat baltile brailene, seceta a pus stapanire pe zona de vest a judetului Tulcea. Fenomenul a aparut rapid si in zonele agricole limitrofe Bratului Sf. Gheorghe al Dunarii dupa ce 80.000 de hectare de balti si stufarisuri din Delta au fost desecate si transformate in terenuri agricole si piscicole.
Si intre ape se instaleaza desertul
Surprinzator, fenomenul de desertificare a aparut si in Delta. Cel putin 15.000 de hectare din cele 80.000 desecate in aceasta zona pentru a fi folosite pentru agricultura si piscicultura au devenit neproductive. Trebuie precizat ca acele 40.000 de hectare destinate pisciculturii din aceste terenuri au fost puse pe uscat de aproape doua decenii si sunt utilizate tot pentru culturi agricole. Exploatarea nerationala a terenurilor respective a generat saraturarea lor. Intre digurile de la Pardina, Tatanir, Dunavat, Rusca si Holbina, pe suprafete intinse, creste doar paiusul de balta, singura planta care s-a adaptat pe aceste terenuri lipsite de humus.
Ministerul Mediului a intocmit un proiect de reconstructie ecologica a acestor pamanturi degradate. Refacerea mediului in aceste zone este impiedicata de Consiliul Judetean Tulcea, care are in administrare amenajarile agricole si piscicole din Delta.
Dezechilibrul ecologic din zona Razelm
Un grav dezechilibru ecologic a aparut si in zona Lacului Razelm. Nefolosirea apei din acest lac pentru irigatii a modificat rapid echilibrul ecologic in aceasta zona. Aproximativ 150.000 de hectare din judetul Tulcea primeau apa de irigatii din Lacul Razelm. Dupa ce statiile de pompare de la Valea Nucarilor, Enisala, Zebil, Sarichioi, Lunca si de la Canalul 5 nu au mai extras apa din acest lac, nivelul apei Razelmului a crescut dramatic. Aceasta pentru ca, inainte de a fi puse in functiune aceste instalatii de pompare, au fost marite gurile de captare a apei din Bratul Sf. Gheorghe spre lac si s-a blocat Gura Portitei pentru a se atenua salinitatea lacului. Apa din Dunare a continuat sa patrunda in Razelm, in cantitati tot mai mari, pe canalele adancite Lipovenilor si Dranov, dar nu a mai ajuns pe terenurile agricole. Astfel, an de an, nivelul lacului creste cu cativa centimetri. Din acest motiv, satul Sarichioi este in pericol de a fi inghitit de lac. Peste 50 de hectare din pasunea satului, care desparte localitatea de lac, au fost "mancate" de ape. La Jurilovca, biserica este in pericol de a fi inundata, iar fosta cetate antica de pe Capul Dolojman a fost, partial, cotropita de apa.
Romulus ßtiuca, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, a declarat ca trebuie realizat un nou regulament de utilizare a sistemului hidrotehnic de la canalele 2 si 5 din Lacul Razelm, pentru echilibrarea patrunderii apei, si trebuie recalibrate canalele care aduc apa din Dunare in lac. S-au facut studiile necesare, dar pentru a se interveni este nevoie de o decizie din partea autoritatilor in privinta viitorului acestui lac. "Trebuie sa se decida daca, in viitor, se va mai folosi apa lacului pentru irigatii sau va ramane doar zona piscicola", a spus directorul Stiuca.
Nu taia padurea ca-n codru!
Din anul 1990 si pana in 2006, in Romania au fost taiate peste 50.000 de hectare de padure! Anual, in lume, sunt taiate 14,5 milioane hectare de padure, suprafata egala cu cea a statelor Belgia, Olanda, Elvetia si Moldova luate la un loc.
çn scopul sensibilizarii organismelor competente, Agentia de Monitorizare a Presei lanseaza proiectul "Nu taia padurea ca-n codru!" Proiectul este finantat de catre Uniunea Europeana prin programul Phare 2004 – Societatea Civila, Componenta 1 – Dezvoltarea sectorului ONG.
"Ploile artificiale" au fost abandonate
Regimul comunist a incercat sa suplineasca lipsa precipitatiilor din nordul Dobrogei investind masiv in sisteme de irigatii. In 1990, in judetul Tulcea existau instalatii de irigatii care asigurau producerea "ploilor artificiale" pe mai bine de 260.000 de hectare. Ceea ce reprezenta mai mult de jumatate din terenul arabil al judetului. Anul trecut, in nordul Dobrogei s-au irigat doar 5.000 de hectare. Doar un sistem de irigatie din preajma Lacului Babadag mai este functional. Cele trei statii de pompare tip nava, amplasate in anii ‘80 pe malul Dunarii, la Ostrov, pentru udarea Podisului Casimcei, au disparut, fiind transformate in fier vechi. 90% din statiile terestre de pompare a apei din judetul Tulcea au fost devalizate dupa ce Compania nationala de imbunatatiri funciare a intrat in colaps financiar si a fost nevoita sa disponibilizeze si paznicii. Comerciantii de fier vechi au dezgropat aproape toate conductele prin care se pompa apa din Dunare spre Podisul Casimcei si pe colinele Tulcei, Bestepe, Mahmudia, Isaccea, Niculitel. Mai nou, hotii au inceput sa demonteze si dalele de beton de pe canalele de irigatii, iar retelele electrice care alimentau cu energie pompele au fost si ele furate.
Schimburi de teren silvic contra teren agricol
Prefectul judetului Tulcea, Lefter Chirica, a dat publicitatii documente care arata ca Directia Silvica Tulcea, Inspectoratul Silvic Regional Vrancea si Regia Nationala a Padurilor Romsilva au efectuat schimburi de teren silvic contra teren agricol pe care apoi
l-a impadurit folosind bani publici, au concesionat padurile pentru a fi defrisate sau au lasat sute de hectare de fond forestier in stapanirea unor firme turistice. Astfel, potrivit datelor prezentate, la propunerea Directiei Silvice Tulcea, Inspectoratul Regional Silvic Vrancea a aprobat schimburi de teren dezavantajoase cu firmele Moor Mineral Bucuresti, Star 2000 si Transnav Tulcea. Statul a cedat peste trei hectare de padure pe malul Dunarii, in aval de Portul Tulcea, si a primit in loc o suprafata de teren agricol echivalenta in alta zona a judetului Tulcea. Terenul cedat de Directia Silvica constituia "perdele de protectie pentru digurile de aparare impotriva inundatiilor".
Alte trei hectare ocupate de paduri din apro-pierea localitatilor Tulcea, Nufaru si Partizani, amplasate pe malul Dunarii, care apartin domeniului public, au fost concesionate firmelor Emisfere Bucuresti, Sarpex Mahmudia, Diadema, Lcan Com, Nita Com si Europolis din Tulcea. Conform contractelor de concesionare, societatile respective au primit acordul autoritatilor silvice sa defriseze padurile concesionate pentru a construi popasuri turistice. Prefectul a mai spus ca Directia Silvica Tulcea a pierdut, in imprejurari necunoscute, administrarea altor 288 de hectare de fond forestier din Delta. Conducerea Directiei Silvice Tulcea sustine ca aceste terenuri ar fi fost preluate abuziv, in 2002, de firma Silvodelta si de cateva persoane fizice. Pentru recuperarea acestor paduri care apartin domeniului public, Directia Silvica Tulcea s-a adresat instantei, dar procesele treneaza, si aceste terenuri silvice sunt folosite tot pentru scopuri turistice. Prefectul Lefter Chirica a declarat ca va sesiza ministerele Agriculturii si Mediului pentru a ancheta deciziile luate de autoritatile silvice in cazul padurilor din Delta.
