Cu toţii am auzit de termenul laser, însă ştim cu adevărat ce înseamnă şi ce funcţii are? Am fost uimiţi să descoperim cât de complex este, de fapt, laserul şi ce rol joacă el astăzi.
Compania Cleanlaser din Germania este un institut parcă desprins dintr-un film al viitorului, cu 35 de angajaţi, dintre care 40% ingineri, iar restul tehnicieni şi lucrători. Cu toţii am păşit pentru prima oară într-o astfel de clădire, unde maşinăriile, roboţii, dar mai ales laserul par să domine întreaga lume. Dar cum funcţionează toate acestea?
Compania Cleanlaser a fost fondată în anul 1997, având sediul la Herzogenrath (în apropiere de oraşul Aachen) şi dispune de un laborator performant în care se fac teste cu lasere folosite pentru curăţarea suprafeţelor învechite.
Firma se ocupă cu vânzarea dispozitivelor care emit lasere, fiecare cumpărător folosindu-l în scopuri personale. Însă un astfel de dispozitiv are costuri foarte ridicate, poate depăşi 200.000 euro. Şi formele sunt diferite, de la mărimea unei maşini până la mărimea unui ghiozdan. Ele pot fi folosite de la curăţarea pieselor de maşină până la arheologie, cum ar fi curăţarea piramidelor în Egipt sau a renumitului Dom din Koeln. Afacerea este foarte profitabilă, 3,3 milioane euro în anul 2009, iar pentru anul 2011 se estimează câştiguri de circa 4 milioane euro.
Laserul funcţionează cu ajutorul unor pulsuri puternice de lumină (50.000 pulsuri/secundă) care au temperaturi foarte ridicate şi îndepărtează orice pată neagră de pe o suprafaţă, făcând-o să dispară prin evaporare. Procesul se opreşte când pata este îndepărtată şi metalul reflectă lumina. Suprafeţele metalice nu sunt deteriorate sau topite dacă dispozitivul este setat la parametrii corespunzători.
Avantajele vin o dată cu dispozitivul, nu trebuie folosiţi agenţi de curăţare, ceea ce duce la costuri reduse şi la mai puţină poluare. Alte avantaje: acest laser nu face mizerie, consumă puţin curent, întreţinere virtuală şi gratuită cu acces ridicat. Laserul este foarte silenţios, nefiind nevoie de timp îndelungat pentru a seta dispozitivul. El curăţă foarte fin, este programat exact la milimetru, funcţionând automat.
Alte companii de tipul „Clean Laser” (din Germania) mai sunt „Adapt Laser Systems” din Canada şi centrul Americii şi „Samac” din Japonia. Clean Laser a primit în anul 2010 premiul pentru mediu, datorită faptului că s-a inventat curăţarea cu lumină, iar cei 245.000 euro primiţi au fost investiţi într-un proiect cu panouri solare, care ar trebui să acopere tot curentul folosit de ei.
Pentru a ne convinge singuri de aceste lucruri, am încercat să curăţăm diferite suprafeţe cu ajutorul laserului, de la scrisul de pe o foaie până la curăţarea unui bănuţ. Satisfacţia a fost mare, pentru că laserul poate face să dispară orice pată într-un timp foarte scurt, fără efort şi fără zgomot. De aceea nu ne este greu să ne imaginăm că într-o zi vom folosi laserul şi în gospodărie, renunţând definitiv la produsele clasice de curăţat.
Prezentare proiect
Vă prezentăm a doua temă legată de mediu, realizată de elevi de la Colegiul Naţional „Doamna Stanca” din Făgăraş în al doilea an din cadrul proiectului „Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni în dialog”.
Cei 15 elevi din clasa a X-a au fost primiţi în familiile colegilor germani de la gimnaziul „Werner Heisenberg” din Levekusen timp de o săptămană şi împreună au cercetat tema „Sistem de curăţare pentru suprafeţe”. Cu această ocazie elevii au aflat că, dacă suprafeţele tehnice sunt curăţate industrial, rămân cantităţi mari de resturi. Sistemul de curăţare cu raze laser produs de firma Clean Laser SRL din Germania renunţă la produsele chimice de curăţare, tehnica laserului fiind extrem de precisă, fără praf şi lăsând în urmă o curăţenie absolută. Această tehnică este folosită de producătorii de automobile sau în industria aeriană, cum ar fi US Air Force, care foloseşte laserul pentru îndepărtarea lacului de pe suprafeţele B 52. Şi în restaurare se foloseşte tehnica laserului: interiorul mormintelor egiptene se curăţă cu ajutorul raze laser.
Grupul de elevi a fost coordonat de doamna profesoară Cristina-Laura Popa şi domnul profesor Nicolae Steavu.
Matthias Bau, Roland Boer
Laserul – între imaginaţie şi realitate
Dacă pe mulţi dintre noi termenul laser ne trimite cu gândul la săbiile cavalerilor din desenele animate sau la sabia laser folosită de Darth Vader în „Războiul stelelor”, probabil puţini ştiu că el este par-te din viaţa noastră şi că îl întâlnim la tot pasul: în CD-playere, cititoare de coduri de bare sau în chirurgia oculară. Acestea sunt câteva exemple de domenii în care laserul este folosit zi de zi.
Există diferite tipuri de laser, de la laserul clasic, pe care îl cunoaştem cu toţii, până la cel care poate curăţa şi modifica suprafeţe. Laserul de tip Backpack cu o intensitate de 20 W şi forma unui „ghiozdan”, funcţionează cu o baterie având durata de circa o oră până la două ore. Această aparatură este folosită în curăţarea şi restaurarea piramidelor şi a clădirilor vechi, redându-le din nou grandoarea avută în urmă cu sute sau mii de ani.
Pulslaser-ul funcţionează pe baza unui calculator care pro-gra-mează zona în care dorim să îndepărtăm vopseaua de pe suprafaţa metalului sau a materialelor sensibile. Pentru asta culoarea vopselei la suprafaţă trebuie să fie mai închisă decât cea a materialului de dedesubt. Un alt tip de laser cu capacitate mai mare de 500 W este controlat cu ajutorul unei telecomenzi care axează razele laserului printr-o oglindă, curăţând astfel materiale complexe.
Sistemele laserelor sunt similare cu cele ale unei lupe străbătute de razele soarelui, care ard hârtia. Spre deosebire de metal, unde se foloseşte o intensitate mai mare pentru curăţare,pentru aur şi argint se foloseşte o intensitate mai mică. În comparaţie cu metalul de pe sticlă se pot îndepărta doar straturi subţiri de impurităţi, iar de pe oglinzi straturile de metal.
Înainte de a vopsi un material, dacă este curăţat cu laserul, vopseaua prinde mai bine, iar dacă metalul este prea subţire se poate deteriora. La institutul german noi am avut ocazia să experimentăm câteva dintre aceste lasere. Echipaţi cu ochelari protectori – pentru că razele laserului pote afecta vederea – am încercat noi înşine să curăţăm diferite suprafeţe cu ajutorul laserului, şi am fost impresionaţi de cât de uşor se poate realiza operaţiuneaşi de ceea ce se poate şterge cu ajutorul lui.
Georgiana Chirilă, Christina Borcănescu,
Ricarda Lăcătuş, Bianca Mateonu, Monica Montsch
Cu ajutorul laserului, încă un pas spre viitor
Înaintea vizitei la „Fraunhofer-Institut für Lasertechnik” – Germania, credeam cu toţii că ştim multe despre acest obiect. Domnul Johannes Weitenberg, de la acest institut, ne-a vorbit despre bazele tehnicii laserului, despre funcţiile lui şi în încheiere ne-a făcut şi o demonstraţie.
Denumirea de laser este de fapt un acronim pentru „Light Amplification by Stimulated Emission of Radia-tion” („Amplificarea luminii prin emisia stimulată de radiaţie”). Primul laser a apărut în anul 1960, iar datorită evoluţiei tehnologiei acest laser poate fi folosit astăzi în aproape toate domeniile. Există foarte multe diferenţe între lumina unui laser şi lumina normală, de exemplu cea a unei lanterne. În cazul laserului, lumina este con-centrată într-un punct care nu-şi modifică dimensiunea şi claritatea o dată cu mărirea distanţei faţă de suprafaţa luminată.
Cu toate că tehnologia laserului a apărut nu cu mult în urmă, aceasta latură şi-a pus amprenta asupra medicinii, ingineriei, arheologiei prin curăţarea unor suprafeţe delicate fără deteriorarea acestora. Laserul are capacitatea de a perfora un balon fără a-l sparge. S-a demonstrat că apa poate conduce lumina laserului, conferindu-i astfel mai multe întrebuinţări tehnice şi estetice.
Laserele pot avea multe culori, forme şi mărimi. Dispozitivul care emite raza laser este format din două oglinzi amplasate într-un tub. Lumina este poziţionată între cele două oglinzi şi se reflectă în interiorul acelui tub. Cu ajutorul oglinzilor, lumina este reflectată într-un singur punct. Principiul de funcţionare a unui laser este format dintr-un cristal, două oglinzi, o pompă şi lumina unui blitz.
Sieglinde Mueller,
Cristian Moldovan, Harald Barzan
IZOP Institut
„Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni în dialog”
În cadrul proiectului european „Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni în dialog”, 20 de şcoli din Germania şi 20 din Bulgaria, Croaţia, România şi Ungaria formează parteneriate şi lucrează împreună la temele „Durabilitate şi mediu”, „Europa” şi „Mass-media”. Proiectul, care se derulează pe parcursul a trei ani, între 1 octombrie 2009 şi 30 septembrie 2012, şi se află sub înaltul patronaj al domnului Horst Köhler, preşedintele Republicii Federale Germania, este promovat de Fundaţia Federală Germană de Mediu (DBU) şi de ziare din ţările participante. Din România este implicat ziarul România liberă.
Managementul proiectului este asigurat de Institutul pentru Obiectivarea Procedeelor de Învăţare şi Examinare (IZOP) din Aachen şi de Centrul pentru Comunicare în Domeniul Mediului al
DBU. Obiectivele şi temele principale ale pro-iectului vizează Competenţa interculturală prin întâlniri personale, Educaţia pentru dezvoltarea durabilă prin cercetări jurnalistice, Competenţa mass-media şi promovarea lecturii prin citirea ziarelor.
