Fortificaţiile create de daci vor putea fi vizitate şi cu ajutorul unor tururi virtuale.
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei vor fi incluse într-un muzeu virtual realizat cu ajutorul tehnologiei 3D de profesori şi studenţi de la Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea Tehnică, din Cluj-Napoca. Proiectul a fost prezentat în cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, cu prilejul primei ediţii a manifestării „Ziua Porţilor Deschise”.
Ce înseamnă Dacia virtuală
Câteva sute de turişti au vizitat cetatea dacică Sarmizegetusa Regia cu ocazia manifestării Ziua Porţilor Deschise. Turiştii au primit explicaţii şi au fost conduşi în cetate şi la săpăturile arheologice de către specialiştii şi studenţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Proiectul intitulat „Dacia virtuală” va fi o bază de date digitală cu cât mai multe obiecte provenite din cetăţile dacice, care vor fi exponatele unui muzeu virtual. „Personal, îmi doresc ca acest muzeu să fie creat aici, pe sit, pentru ca oamenii, după ce văd monumentele în forma lor de acum, să-şi poată face o idee şi despre felul în care arătau acestea în Antichitate”, a declarat coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, conf.univ. Gelu Florea, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Colectivul de studenţi şi cadre didactice scanează obiectele descoperite în siturile dacice din Munţii Orăştiei, iar tehnologia folosită este una de ultimă oră şi a fost pusă la dispoziţie de Catedra de Maşini-Unelte şi Roboţi Industriali a Universităţii Tehnice.
Sarmisegetuza, perla coroanei
Lucrările sunt avansate în cazul cetăţilor dacice Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Cetăţuia şi Costeşti-Blidaru. Urmează ca accentul să fie pus acum pe Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Daciei. Proiectul „Dacia virtuală” va fi putea fi văzut apoi pe o pagină web, cel mai probabil din toamna acestui an.
„Pentru că Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) se află încă în reorganizare, ne-am gândit să realizăm un site cu această expoziţie 3D a obiectelor din siturile cetăţilor dacice. Ce este interesant la acest gen de expoziţie este că pasionaţii de istorie, artă sau chiar oamenii care vor să afle mai multe despre această perioadă a istoriei noastre pot întoarce obiectul, scanat cu un aparat foarte performant, pe toate părţile, să-l privească din toate unghiurile, ceea ce nu ar putea face într-un muzeu clasic. De asemenea, cu aparatura pe care o avem la dispoziţie obiectul poate fi reconstruit, în senul că scannerul poate, cu ajutorul unor puncte forte, să refacă cu destul de mare fidelitate, forma iniţială a unui vas, să spunem. Fireşte că în cazul obiectelor unicat va fi mai dificil. După ce vom vedea cum decurg lucrurile, am vrea să continuăm acest proiect şi la celelalte secţii din muzeu”, a afirmat Eugen Iroslavchi, istoric la MNIT
Informaţii precare
Cetatea este bine pusă în valoare din punct de vedere al potenţialului turistic, dar nu dispune şi de o bază logistică adecvată pentru arheologii care efectuează cercetările ştiinţifice în acest sit UNESCO. Însă materialele informative sunt destul de precare, iar panourile explicative pentru turişti sunt aproape inexistente. „Cercetătorii au nevoie de o bază arheologică, în primul rând. Toată lumea ne reproşează că lucrăm prea puţin aici. Or, în condiţiile în care stai în cort, nu ai curent electric şi nici semnal de telefon, nu poţi lucra mai mult de două-trei săptămâni pe an, pentru că bagi oamenii în spital””, a declarat coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, conf. univ. Gelu Florea
Descoperiri frumoase
Chiar şi în aceste condiţii, săpăturile arheologice realizate în acest an au scos la suprafaţă diverse obiecte dacice, dar şi romane, fapt care arată complexitatea activităţilor desfăşurate în incinta cetăţii în urmă cu 2.000 de ani. Între obiectele importante găsite de echipele de arheologi se numără fragmente de ceramică dacică şi romană, un capac inscripţionat cu o literă grecească şi o greutate de cântar. „Aceste descoperiri confirmă tot ce ştim despre Sarmizegetusa şi aduc lucruri în plus care arată că acum 2.000 de ani aici era un centru foarte important, cu o viaţă extrem de complexă pe care abia acum începem să o descoperim, pe baza acestui puzzle pe care îl completăm în fiecare an””, a mai spus Gelu Florea.
