Autoturismele de mare putere – în majoritate de teren sau de viteză – au ajuns o piatră de moară de gâtul unor proprietari care acum vor să scape de ele la preţuri derizorii. Impozitul anual care trebuie plătit de posesorii acestor maşini se apropie de preţul de vânzare.
Prin Ordonanţa de Guvern 59/2010, Executivul a decis să crească impozitul anual pentru autovehicule. Cei mai loviţi au fost proprietarii maşinilor care au capacitatea cilindrică de peste 3.000 de cmc şi care se văd nevoiţi să plătească un impozit care variază între 1.100 de euro şi 1.800 de euro pe an. Pentru a scăpa urgent de această ameninţare, sute de posesori ai unor astfel de autovehicule le-au scos la vânzare la preţuri mai mici sau apropiate de valoarea impozitului anual. Există cazuri în care proprietarii au lăsat sute de euro din preţ doar pentru a nu rămâne cu maşina încă un an în proprietate. Trebuie menţionat că majoritatea sunt autoturisme fabricate în anii ’90.
„Eu zic să nu o înmatriculaţi. Să o luaţi pentru motor”
Un Mercedes Benz care arată foarte îngrijit, cu servodirecţie, volan şi tapiţerie din piele, gri metalizat, a fost scos la vânzare cu 1.100 euro. Maşina este din 1985 şi, pentru că este de vânzare în provincie, proprietarul oferă sprijin în ridicarea clientului de la gară. Când vine vorba de impozitul maşinii, care ajunge la aproximativ 4.500 lei, proprietarul nu îşi mai aminteşte dacă l-a plătit sau nu anul acesta. „Domne’ vă mai las 50 de euro, semnăm la mână un act de vânzare cumpărare şi mai circuli un an cu ea, îţi faci treaba cu ea.” Duminica trecută în Târgul Vitan un autoturism Tico se vindea tot cu 1.000 euro.
Proprietarul unui Mustang GT din 1997 este dezarmant de sincer. „O vând pentru că impozitul este imens şi nici nu mai îmi merge bine financiar. Dacă vrei să o iei pentru tine şi să o înmatriculezi, nu se merită, pentru că doar impozitul pe an este 2.000 de euro. Poţi să o înscri în Bulgaria sau în Germania, am şi un prieten care te poate ajuta. Dar eu nu vreau să mai îmi bat capul”.
O maşină puternică este BMW 745 I Klima, scoasă la vânzare pentru 2.700 euro. „Uitaţi, acum l-am coborât de la 3.800 de euro, că nu am avut clienţi”. Nu putem decât specula referitor la cauza exactă a acestei decizii, dar, probabil a cântărit impozitul pe care proprietarul l-a evaluat la 1.200 – 1.500 de euro. „Probabil dumneavoastră m-aţi sunat pentru motor ca să îl folosiţi pentru curse. Ăsta domne, este un motor extraordinar. Dacă îl luaţi de la mine, vi-l dau cu factură, cu toa-te actele la zi”, spune proprietarul.
Impozitul, mai mare decât preţul maşinii
Un alt proprietar de maşină puternică ne spune că soluţia pentru a evita plata unui impozit de 1.600 euro o reprezintă fentarea „puţin” a legii. „Semnăm un simplu act de vânzare-cumpărare astfel încât, în acte, maşina să rămână pe numele vechiului proprietar. El e plecat din ţară, nu vă interesează problemele ei ulterioare pe care le rezolvă el.” Autoturismul este un GMC de la Opel, fabricat în 1997, şi a fost scos la vânzare la preţul de 1.600 euro. Suma echivalează cu valoarea anuală a impozitului. Maşina are aer condiţionat, jenţi de aliaj, închidere centralizată, airbag, control al tracţiunii, sistem antifurt. Numai aceste „opţiuni” valorează mai mult decât preţul de vânzare. Autoturismele de teren americane sunt din fabricaţie dotate cu motoare foarte puternice. Un proprietar de Ford Explorer din 1994 apelează la înţelegerea noastră. „Nu pot să las mai jos chiar dacă vă cred că impozitul e mare de 1.000 de euro pe an.” Preţul cerut este jumătate din impozit, anume 2.500 euro.
Posesorul unui Grand Jeep Cherochee este foarte fericit că a scăpat, anul trecut, de maşina pe care a primit 1.700 euro. Fabricat în 1993, autoturismul este impozitat anual cu 1.800 de euro pentru că are o capacitate cilindrică de 5.200 cmc, potrivit specialiştilor de la www.auto-inmatriculari.ro. „Când am vândut-o eu, impozitul era doar de vreo 1.000 de euro, acum e mai mare decât valoarea ei”, recunoaşte Marius.
Maşină de epocă – 1.000 euro. Impozit – 1.750
O soluţie pentru a eluda plata impozitului este înscrierea vehiculului la primăria localităţii unde domiciliezi. În acest caz, aria în care poate fi folosită maşina este foarte limitată. Proprietarul unui Nissan Patrol spune că plăteşte doar o taxă de 200 de euro la primărie, deşi, potrivit sursei mai sus menţionate, impozitul pentru o maşină cu numere normale (aşa cum este prezentată în fotografii pe un site specializat în vânzări) este de 1.150 euro. Când îi spun cât este impozitul, mă abordează contrariat: „Nu se poate să fie atât. Ar fi cât o remorcă”.
Un Chevrolet Bel Air din 1965 a fost vândut, într-un final, pentru 1.000 de euro. Maşina arăta neîngrijit (cu vopseaua luată pe alocuri) şi avea nevoie de investiţii majore pentru a reveni la frumu-seţea de altădată. Şi, de asemenea, pentru a redobândi valoarea unei maşini de epocă. Posibil, o cauză a dezinteresului pe care i l-a arătat fostul proprietar este şi impozitul anual, care se ridică la 1.750 euro.
Afectaţi au fost şi proprietarii de auto-turisme ARO, scoase la vânzare la preţuri de sub 2.000 euro. „O înscrii la primărie, că asta e o maşină să îţi faci treaba la munte, şi plăteşti nu ştiu cât, patru sau cinci milioane. Maşina e bună are şi servodirecţie”, ne spune un proprietar de ARO 243. Înmatriculat, impozitul sare de 1.200 euro.
Cum se calculează impozitul la maşini
Impozitul anual se calculează după o grilă bine stabilită şi se face în funcţie de capacitatea cilindrică a fiecărui autoturism. Primul pas pentru a afla cât trebuie să daţi statului îl reprezintă împărţirea capacităţii cilindrice a maşinii la 200. Rezultatul obţinut trebuie înmulţit cu 290 de lei (în caz că aveţi o maşină cu o capacitate peste 3.001 cmc), cu 144 de lei (dacă maşina are între 2.601 şi 3.000 cmc), cu 72 de lei (capacitate 2.001 – 2.600 cmc), cu 18 lei (pentru capacitate între 1.601 şi 2.000).În cazul unui autoturism cu 1.800 cmc, calculul se face astfel: 1.800 / 200 = 9 X 18 = 162 lei. Pentru o maşină de 3.400 cmc: 3.400 / 200 = 17 X 290 = 4.930.
Fiecare cal-putere în plus trage preţul în jos
Nu doar maşinile vechi au cunoscut o depreciere însemnată în contextul creşterii impozitului anual. Proprietarii unor bolizi de lux, care au un preţ de catalog de mai multe zeci de mii de euro, i-au scos la vânzare la doar doi sau trei ani de la achiziţionare. Motivele: impozitul foarte mare şi consumul exagerat în contextul dublării preţului combustibilului. Spre exemplu, un Audi A6 din 2006, cu 85.000 de kilometri şi capacitate de 3.200 cmc îl găseşti în România la 12.500 euro. În Germania preţurile încep de la 17.000 euro dar pot ajunge şi la 27.000 euro. Un Range Rover la Bucureşti se poate achiziţiona la 19.500, dar în Germania preţurile pornesc de la 39.500.
(În comparaţie, am ţinut cont să fie vorba de aceleaşi date tehnice: marcă, an, număr de kilometri, putere. Desigur unele diferenţe pot fi date de dotări).
„Se semnează un simplu act de vânzare-cumpărare, astfel încât, în acte, maşina să rămână pe numele vechiului proprietar. El e plecat din ţară şi nu vă interesează problemele ei ulterioare, pe care le rezolvă el.” PROPRIETAR GMC OPEL
