Când vă gândiți la Constanța, cu siguranță vă gândiți la vacanța de vară, la mare și soare. Județul are însă mult mai mult de oferit, și actorii implicați în turism au început să promoveze și altfel de destinații. Un pas a fost făcut de Asociația Litoral-Delta Dunării, care a organizat recent un infotrip de toamnă în două localități care, la prima vedere, par prea puțin ofertante din punct de vedere turistic: Cernavodă și Murfatlar.
Ce nu trebuie să ratați în Cernavodă
Cernavodă este orașul care găzduiește singura centrală nucleară din România, dar nu numai atât. Primăria de aici dorește de multă vreme să atragă turiști. Primul pas a fost făcut prin construirea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cernavodă, lansat anul trecut și finanțat din fonduri europene cu peste 443.000 de lei. Ce are Cernavodă de oferit? Ovidiu Oprea, voluntar al Asociației Litoral Delta-Dunării, unul dintre participanții la infotrip, a făcut un top al principalelor atracții. „Muzeul Axiopolis ar fi, în opinia mea, pe locul întâi. Sunt foarte multe lucruri interesante de văzut aici. Nu trebuie ratat nici podul lui Saligny, care se poate vizita, cel puțin la intrare. Pentru cei care vor să se aventureze puțin, nu trebuie ratat monumentul de la Straja“, ne-a explicat el.
„Gânditorul“ și cultura Hamangia
Muzeul Axipolis, deschis pe 3 iunie 2006, are șase săli care au devenit între timp prea mici pentru multitudinea de artefacte descoperite în zonă. Profilul său principal este de arheologie preistorică, arheologie daco-romană și istorie. Cea mai celebră lucrare este „Gânditorul“, la care se adaugă una asemănătoare, pe care unii o mai numesc „perechea sa“ sau „femeie șezând“ și care datează din perioada neo-neolitică (5.500 – 2.500 î.e.n.). I se mai spune, impropriu, „Gânditorul de la Hamangia“, pentru că aparține culturii Hamangia. Statuetele au fost descoperite într-un mormânt din necropola de înhumare de pe Dealul Sofia, în 1956.
Întreaga zonă este, de fapt, un leagăn al acestei culturi care a creat artefacte incredibile. Autoritățile locale au încercat să dezvolte această legătură și să o transforme într-un obiectiv turistic. „Cultura Hamangia se întinde din Bulgaria până în Dobrogea. A existat un proiect comun între români și bulgari pentru a pune în valoare această cultură. La Cernavodă existau două proiecte distincte: să creeze un atelier despre cultura Hamangia, unde, de exemplu, copiii ar fi putut să ia lecții de olărit“, spune Adrian Cârlescu, un jurnalist care a scris o carte, împreună cu istoricul Marcel Colesniuc, despre istoria localității. În muzeu puteți admira obiecte de ceramică, arme, unelte din silex, podoabe și obiecte de cult din neo-neolitic, din prima perioadă a epocii fierului, din perioada romană.
Saligny, întemeietorul
O sală a muzeului este destinată inginerului Anghel Saligny, fără de care Dobrogea de astăzi nu ar mai fi fost la fel. El a construit Portul Constanța, faleza din orașul Constanța (cu pământul excavat din port) unde se află acum Cazinoul, dar și celebrul pod peste Canalul Dunăre-Marea Neagră. A fost construit în cinci ani, inaugurat în 1859 și poate fi încă folosit. Remarcabil, dacă îl comparăm cu cel din Agigea, care după nici circa 30 de ani de exploatare, a intrat în reparații capitale care au început acum 6 ani și durează și azi. În muzeu puteți vedea imagini din timpul construcției.
Vin, bisericuțe și lac de cretă
Murfatlar este sinonim cu vinul. Din păcate, celebra cramă de la Murfatlar nu este funcțională acum. Un investitor privat, Ion Vlădoi, pare să fi preluat acest rol și oferă degustări de vin din crama proprie, dar lasă turiștii să arunce o privire și asupra procesului de fabricație. Murfatlar este cunoscut și datorită celebrelor bisericuțe de cretă, ansamblul monumental din secolele X – XI, unic în Europa, aflate însă acum într-o stare deplorabilă. Tot aici mai puteți vizita lacul de cretă, un loc de o frumusețe sălbatică.
ISTORIE. Straja, monumentul uitat
Dacă mergeți pe un drum de pământ de circa opt kilometri, din Murfatlar, ajungeți la un monument pe cât de impresionant, pe atât de ignorat: monumentul din fostul sat Straja. A fost inaugurat în 1988, la comanda Uniunii Tineretului Comunist, și purta numele „Monumentul tineretului“. Din monument (lucrat în oțel inoxidabil) au fost furate basoreliefuri din bronz, care reprezentau muncitori și familia Ceauşescu, mesajul realizat tot din bronz („Generaţia viitoare să ştie că ne-am sacrificat pentru înălţarea Patriei“), dar şi o parte din plăcile de inox. Este una dintre cele mai înalte statui din România, cu ai săi 38 de metri, la care se adaugă un soclu de beton de aproape 10 metri.
UNIC. Centrala, obiectiv turistic?
În multe orașe din Europa, centralele nucleare sunt obiective tu-ristice. O parte din ele se pot vizi-ta, iar multă lume este interesată de modul de funcționare. Centrala de la Cernavodă își deschide porțile, uneori, grupurilor organizate, mai ales de elevi, dar nu este inclusă deloc în circuitul turistic. Au existat planuri de realizare măcar a unei platforme de observație, pentru șoferii care vor să facă o poză de la depărtare.
