În perioada 26-30 aprilie are loc la Bucureşti o nouă ediţie, cea de-a patra, a Festivalului Internaţional de Film „Cinepolitica“, eveniment dedicat, după cum o spune şi titulatura, filmelor politice.
Unul dintre cele șapte titluri din competiția Festivalului „Cinepolitica“ este „Pactul Stat-Mafia” („La Trattativa”), un film revelator despre înțelegerile statului italian cu Mafia siciliană, peliculă care a făcut vâlvă în 2014 la Festivalul de la Veneția. Filmul regizat de Sabina Guzzanti dezvăluie modul în care reprezentanți ai statului acționau ca punți de legătură sau agenți ai crimei organizate. Filmul conține trimiteri puternice la realitatea de azi din România, în care o clasă politică profund coruptă este adusă treptat în fața justiției, după cum se arată în comunicatul organizatorilor festivalului.
„Toate informațiile au fost verificate de 1400 de ori înainte”, declara Sabina Guzzanti la Veneția. Autoare a unor documentare critice la adresa fostului premier Silvio Berlusconi – „Vivo Zapatero!” sau „Draquila – l’Italia trembla” (prezentat la Festivalul de la Cannes în 2010), Guzzanti a întâmpinat o puternică opoziție din partea oficialităților, de-a lungul carierei de jurnalist și documentarist. „Pactul Stat-Mafia” pornește de la o speculație veche, aceea că guvernul italian și Mafia siciliană ar fi colaborat în anii ’90 pentru a elimina o serie de procurori și polițiști, culminând cu asasinarea magistraților Giovanni Falcone și Paolo Borsellino în 1992. Filmul arată, printre altele, că partidul lui Berlusconi, Forza Italia, a fost creat tocmai pentru a-i asigura Mafiei un guvern mai „prietenos”.
Docu-ficțiunea este foarte creativă: folosind actori care recreează scene, animație, grafice și imagini reale, Sabina Guzzanti subliniază cât de mult a închis ochii electoratul italian la abuzurile din ultimele decenii.
Despre crime nepedepsite vorbește și „NN/Morți fără nume”, de Héctor Galvez, o poveste impresionantă despre tentativele eșuate ale familiilor din Peru de a-și găsi morții dispăruți în campaniile armatei împotriva gherilelor stângiste, în anii ’80 şi ’90. NN este titlul de identificare pe care l-au primit victimele civile din gropile comune. Proiectat în premieră mondială la Festivalul de la Roma, „NN” este descris de „The Hollywood Reporter” drept una dintre cele mai bune producții latino-americane recente, o „istorie palpitantă despre ciocnirea vieții personale cu politica, despre un trecut reprimat care plutește amenințător peste un prezent întunecat, despre istoria care ia contact cu realitatea – totul livrat în cel mai uman mod cu putință”.
Un alt treilea titlu care concurează pentru Trofeul Cinepolitica 2015 este „Labyrinth of Lies”, al lui Giulio Ricciarelli, o pasionantă poveste bazată pe întâmplări adevărate, mai puțin cunoscute, proiectată la Festivalul de la Toronto și adusă în premieră în România. Un tânăr procuror ambițios își propune, după cel de-al doilea război mondial, să aducă în fața justiției 22 de cetățeni germani obișnuiți care „facilitaseră” soluția finală la Auschwitz și se întorseseră la viețile lor fără teama de a fi pedepsiți. E un debut impresionant, „o istorie fascinantă, care detaliază cât de răspândită era ignoranța germanilor privind Holocaustul la doar o generație după război”, după cum scrie IndieWire.com.
Filmele vor fi proiectate la Cinema Studio și Elvire Popesco.
