Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Moară de vânt veche de un secol, reconstruită 3D

Elevi şi studenţi constănţeni, participanţi în acest an la a III-a ediţie a Şcolii de Vară de Medii Virtuale din România – „Virtual Heritage Edition“ (creatiVE), au reuşit să învioreze moara de vânt situată chiar la intrarea în Microrezervaţia aflată în incinta Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, cu ajutorul tehnicii 3D.

Share

Anca Enea 0 comentarii

Actualizat: 09.09.2014 - 21:16

Elevi şi studenţi constănţeni, participanţi în acest an la a III-a ediţie a Şcolii de Vară de Medii Virtuale din România – „Virtual Heritage Edition“ (creatiVE), au reuşit să învioreze moara de vânt situată chiar la intrarea în Microrezervaţia aflată în incinta Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, cu ajutorul tehnicii 3D.

Activităţile practice ale proiectului au constat în modelare 3D bazată pe fotografii şi informaţii de pe site-ul arheologic, procesare de imagini, tehnici de iluminare şi texturare a obiectelor, dar şi de animare a artefactelor. Într-o primă etapă, sesiunea practică de documentare a necesitat şi măsurători la faţa locului. „Scopul proiec­tului este de a aduce laolaltă studenţii şi elevii pasionaţi de mediile virtuale şi de a-i motiva să descopere tainele creării acestor medii virtuale, lucru ce presupune nu numai în­­demânare, ci şi simţ artistic, răbdare, perseverenţă, capacitate de comu­nicare. Anul acesta am realizat un film demonstrativ în care arătăm lumii cam cum funcţionează această moară de vânt“, a precizat prof. Mircea Popovici, coordonator al Laboratorului de Cercetare în domeniul Realităţii Virtuale şi Augmentate (CeRVA) din cadrul Universităţii „Ovidius“.

Specialişti în grafică pe calculator

La cea de-a III-a ediţie a Şcolii de Vară au participat 12 studenţi de la Facultatea de Matematică-Informatică din cadul Universităţii „Ovidius“, alături de elevi constănţeni. Matei Popovici, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, este la a treia participare. „Această ediţie mi s-a părut cea mai grea, dar şi cea mai frumoasă. Moara aceasta de aici nu prea este vizitată de nimeni şi am readus-o la viaţă. De mic veneam şi mă uitam şi nu ştiam ce este cu ea. Mi-a plăcut ce am realizat“, ne-a povestit adolescentul. „Matei a fost unul dintre cei mai buni. De exemplu, la noi, la Colegiul „Mircea“, el este în topul artiştilor 3D şi a făcut toate elementele 3D din proiectele noastre NASA. De asemenea, la Şcoala de Vară, el a fost un îndrumător pentru toţi ceilalţi, chiar dacă a fost cel mai mic“, a completat colega sa, Marina Cozma. „Mi-a plăcut ideea acestui proiect şi spiritul de echipă. IT-ul rămâne în profesia şi în sufletul meu“, a declarat muzeo­graful Veronica Antone.

Un secol vechime

Cu toată că se pierde în negura timpului, moara de vânt încă îşi păstrează elegant ţinuta şi impresionează trecătorii. Puţini sunt însă cei care îi ştiu istoria. Pe vremuri, moara era pusă pe un postament care se rotea, iar scara ce conduce la balcon nu exista. „Această moară este din secolul al XIX-lea, din satul Vişna, comuna Jurilovca. Face parte din grupul morilor de vânt de talie mare, cu palete din lemn, pentru că Dobrogea avea două tipuri de mori, unele cu palete din lemn, mai puţin întâlnite. Mai des întâl­nite erau mori cu scheletul aripilor din lemn şi palele din tentă de pân­ză de velă. Erau mai uşoare şi mai sensibile la vânt. Multe mori au fost în partea de nord a Do­brogei, adică judeţul Tulcea se poate mândri cu mai multe mori de vânt decât judeţul Constanţa“, a menţionat directorul ştiinţific al Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, dr. Nicolae Papadopol.

CINE

Invitaţi de marcă

La sesiunile de lucru din cadrul Şcolii de Vară au fost invitaţi specialişti din ţară şi din străinătate, care au ţinut prelegeri cu tematicile: „Tehnici de navigare şi interacţiune în mediile 3D“ (prof. Ştefan-Gheorghe Pentiuc de la Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava), „Utilizarea realităţii augmentate în promovarea patrimoniului cultural“ (prof. Dragoş Datcu, de la TU Delft), „Tehnici de digitizare a artefactelor“ (prof. Călin Neamţu, de la Universitatea Tehnică din Cluj), „Modalităţi de interacţiune în realitatea augmentată“ (prof. Dorian Gorgan, Universitatea Tehnică din Cluj) şi „Rolul morilor de vânt în dezvoltarea economică a Dobrogei“ (dr. Nicolae Papadopol, directorul ştiinţific al Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa). Ediţia din 2014 a păstrat tematica aplicării realităţii virtuale în reconstrucţia virtuală a unor artefacte arheologice descoperite în Dobrogea, de data aceasta concentrându-se asupra morilor de vânt provenind din zona Tulcea.

Moara de la complexul muzeal din Constanța provine din Jurilovca, din secolul al XIX-lea

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...