Un sat ardelenesc, pierdut printre livezile înflorite de la poalele Munților Vlădeasa, a devenit o destinație turistică ce atrage turiști din întreaga lume. În fiecare an, în Brăișoru vin oaspeți din toate colțurile planetei. În ultima perioadă, aici au început să vină regulat turiști din țări precum China, Danemarca sau Suedia. Acest fenomen ia o amploare tot mai mare. Turiștii care vin în acest sat din Transilvania se întorc cu prieteni și cu cunoștințe, iar vestea despre frumusețea zonei, despre ospitalitatea localnicilor și despre calitatea înaltă a pălincii locale de prune sau de pere s-a răspândit în țări ai căror locuitori cu greu ar putea să indice unde se află România pe hartă.
Un colț de paradis
Satul Brăișoru beneficiază și el de promovarea pe care o realizează în beneficiul Transilvaniei personalități precum Prințul Charles al Țării Galilor sau membrii Familiei Regale a României. După interviurile acordate de Prințul Charles pentru publicații internaționale și după documentarele realizate de televiziuni precum Travel Channel, a crescut semnificativ interesul străinilor pentru această regiune, despre care profesorul Paul Bloomfield, de la Universitatea Oxford Brookes, cea mai mare instituție de învățământ superior din domeniul industriei ospitalității din Europa, spunea că are potențialul de a deveni o nouă Toscana.
Astfel, Transilvania a devenit destinația turistică de excelență a anului 2016 recomandată de prestigioasa publicație de călătorii Lonely Planet. Iar mulți dintre turiștii care vin în această regiune, după ce vizitează orașe precum Clujul, Alba Iulia, Sibiul sau Sighișoara și după ce admiră bisericile fortificate săsești aflate în patrimoniul UNESCO, doresc să se relaxeze în satele din Transilvania profundă. Acest fenomen a reprezentat o șansă deosebită pentru satul Brăișoru. Localitatea are doar câteva zeci de săteni. Situat în apropierea Munților Vlădeasa și la șase kilometri de orășelul Huedin, satul Brăișoru din comuna Sâncrai și-a păstrat intacte peisajele și patrimoniul construit.
Tocmai acestea sunt cele care îi atrag pe străinii care vizitează Transilvania. Ei vin și se cazează în Brăișoru sau în Sâncraiu, apoi pornesc în excursii care le dezvăluie frumusețea acestei zone. ”Am avut surpriza să fiu sunat de un prieten chinez, care mi-a spus că a venit în România. Eu eram la pensiune, în Brăișoru, și nu știam că vine în țară. Nu mi-a venit să cred când acest prieten din China mi-a spus că a ajuns în Sâncraiu. Mi se părea incredibil ca cineva din Asia să ajungă tocmai aici”, spune Ioan Cocian, fondatorul primei pensiuni din Brăișoru, care a avut șansa să viziteze China în calitate de manager al celui mai renumit ansamblu de dansuri populare din Cluj, ”Mărțișorul”, de la Casa de Cultură a Studenților.
Ce fac turiștii în Brăișoru
Turiștii care vizitează satul din Munții Apuseni fac drumeții, excursii cu bicicleta sau cu ATV-ul, pescuiesc pe marginea lacurilor din apropiere sau vizitează cascadele din zonă, precum cea de la Vălul Miresii, din Răchițele. De asemenea, ei pot să viziteze monumente istorice precum biserica reformată din Huedin, celebră datorită frumosului său tavan pictat și casetat. Ei au ocazia să se delecteze și cu gastronomia locală. Contează și faptul că Brăișoru se află la doar o oră de mers cu mașina față de Cluj și are o infrastructură excelentă. Satul este asfaltat, are acces la Internet de mare viteză și este iluminat cu corpuri de tip LED.
ISTORIE
Sat atestat din Evul Mediu
Satul Brăișoru a fost atestat documentar în anul 1519, când avea 60 de locuitori. Ulterior, localitatea a fost menționată în mod repetat în diferite documente. Primul Război Mondial a însemnat și apariția primului aviator din Brăișoru, Gheorghe Borțig, înrolat în armata austro-ungară, apoi, din anul 1918, în Armata Regală Română, în Flotila de Aviație. Gheorghe Borțig a fost decorat cu medalia ”Victoria” de către Regele Ferdinand I. Ulterior, în timpul comunismului, Brăișoru a fost unul dintre cele mai active centre ale rezistenței anticomuniste. Aici a fost arestat doctoral Iosif Capotă, liderul grupului de partizani Capotă-Dejeu.
